СOURSE of LECTURE 9 (romanie) Baze contabilitate in Moldova

Simbo- Simbolul

lul gru- conturi-

pei de lor de

conturi gradul

CLASA 1. ACTIVE PE TERMEN LUNG

11 ACTÏVE NEMATERIALE (IMOBILIZĂRI
NECORPORALE)

111 Activé nemateriale

Cheltuieli de constituire
Fond comercial (goodwill)
Brevete
Embleme comerciale
Licenţe
Programe

informatice.

1117 Alte active nemateriale

1118 Active nemateriale arendate pe termen lung

112 Active nemateriale în curs de execuţie

113 Amortizarea activelor nemateriale

Amortizarea cheltuielilor de constituire
Amortizarea fondului comercial (goodwill-ului)
Amortizarea brevetelor . ,

1134 Amortizarea emblemelor comerciale

Amortizarea licenţelor
Amortizarea programelor informatice
Amortizarea altor active nemateriale
Amortizarea activelor nemateriale arendate pe termen lung

12 ACTIVE MATERIALE (IMOBILIZĂRI CORPORALE)
PE TERMEN LUNG 6

121 Active materiale în curs de execuţie

Construcţii în curs de execu

Utilaj destinat instalării
Utilaj şi alte obiecte pînă la punerea îri funcţiune
Investiţii capitale ulterioare

122 Terenuri

Terenuri fără construcţii
Terenuri cu construcţii
Terenuri cu zăcăminte

1224 Terenuri arendate pe termen lung

123 Mijloace fixe

Clădiri
Construcţii speciale
Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie
Mijloace de transport
Animale de muncă şi de producţie
Plantaţii perene
Alte mijloace fixe

1238 Mijloace fixe arendate pe termen lung

124 Uzura mijloacelor fixe

Uzura clădirilor
Uzura construcţiilor speciale
Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie
Uzura mijloacelor de transport
Uzura plantaţiilor perene
Uzura altor mijloace fixe
Uzura mijloacelor fixe arendate pe termen lung

Resurse naturale
Epuizarea resurselor naturale

13 ACTIVE FINANCIARE PE TERMEN LUNG

131 Investiţii pe termen lung în părţi nelegate

Cote de pârtiei paţie şi acţiuni
Obligaţiuni
împrumuturi acordate
Alte investiţii pe termen lung

132 Investiţii pe termen lung în părţi legate

Investiţii pe termen lung în întreprinderi-fiice
Investiţii pe termen lung în întreprinderi asociate
Investiţii pe termen lung în alte părţi legate

133 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung

Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung
Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung

134 Creanţe pe termen lung

Creanţe pe termen lung privind arenda
Creanţe pe termen lung privind dobînzile şi redevenţele calculate
Cambii pe termen lung primite
Alte creanţe

Active amînate privind impozitul pe venit
Avansuri pe termen lung acordate

14 ALTE ACTIVE PE TERMEN LUNG

Cheltuieli anticipate pe termen lung
Alte active pe termen lung

CLASA2. ACTIVE CURENTE

21 STOCURI DE MĂRFURI ŞI MATERIALE

211 Materiale

2111 Materii prime şi materiale de bază

Semifabricate cumpărate şi articole de completare
Combustibil
Ambalaje şi materiale pentru ambalat
Piese de schimb
Alte materiale
Materiale transmise pentru prelucrare
Materiale de construcţie
Materiale cu destinaţie agricolă

■

Animale la creştere si îngrăşat
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

Obiecte de mică valoare şrscurtă durată în stoc
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare
Construcţii provizorii (neprevăzute în lista de titluri)

214 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Uzura construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri)

215 Producţia în curs de execuţie

Produse în curs de execuţie
Servicii în curs de execuţie

216 Produse

2161 Produse finite

2162 Semifabricate din producţie proprie

2163 Produse secundare

217 Mărfuri

22 CREANŢE PE TERMEN SCURT

221 Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale

2211 Facturi de primit din ţară

2212 Facturi de primit din străinătate

2213 Cambii primite

222 Corecţii lâ datorii dubioase

223 Creanţe pe termen sciirt ale părţilor legate

2231 Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor-fiice

2232 Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor asociate

2233 Creanţe pe termen scurt ale altor părţi legate

224 Avansuri pe termen scurt acordate

Avansuri pe termen scurt acordate în ţară
Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate

225 Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul

Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit
Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi

Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
Creanţe pe termen scurt ale personalului

Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii
Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans
Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit
Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale

22 75 Creanţe pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii

228 Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate

Creanţe pe termen scurt privind arenda
Creanţe pe termen scurt privind dobînzile şi redevenţele calculate
Creanţe pe termen scurt privind dividendele calculate
Creanţe pe termen scurt privind alte venituri

229 Alte creanţe pe termen scurt

Creanţe pe termen scurt ale companiilor de asigurări
Creanţe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale
Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute
Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii

23 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

231 Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate

2311 Obligaţiuni şi alte titluri de valoare

Depozite
Titluri de valoare cu lichiditate înaltă
împrumuturi acordate
Alte investiţii pe termen scurt în părţi nelegate

232 Investiţii pe termen scurt în părţi legate

Investiţii pe termen scurt în întreprinderi-fiice
Investiţii pe termen scurt în. întreprinderi asociate
Investiţii pe termen scurt în alte părţi legate

233

Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt

24 MIJLOACE BĂNEŞTI

241 Casa

Casa în valuta naţională
Casa în valută străină
Mijloace băneşti în numerar legate

242 Cont de decontare

Mijloace băneşti nelegate
Mijloace băneşti legate

243 Cont valutar

2431 Conturi valutare în ţară

2432 Conturi valutare în străinătate

2433 Mijloace valutare legate

244 Conturi speciale la bănci

Acreditive
Carnete de cecuri cu limită de sumă ‘
jloace pe cartele de credit şi.magnetice

Transferuri băneşti în expediţie
Documente băneşti

25 ALTE ACTIVE CURENTE

Cheltuieli anticipate curente
Alte active curente C CLASA 3. CAPITAL PROPRIU

31 CAPITAL STATUTAR ŞI SUPLIMENTAR

311 Capital statutar

Fond statutar
Acţiuni simple
Acţiuni privilegiate
Aporturi
Cote de pârtiei paţie

312 Capital suplimentar

Capital suplimentar vărsat
Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare capitalul

statutar

313 Capital nevărsat

314 Capital retras

3141 Acţiuni simple răscumpărate

3142 Acţiuni privilegiate răscumpărate

3143 Aporturi şi cote de pârtiei paţie retrase

32 REZERVE

Rezerve stabilite de legislaţie
Rezerve prevăzute de statut
Alte rezerve

33 PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERE NEACOPERITĂ)

331 Corectarea rezultatelor perioadelor precedente

Corectarea profitului perioadelor precedente
Corectarea pierderilor perioadelor precedente

332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi

Profit nerepartizat al anilor precedenţi
Pierdere neacoperită a anilor precedenţi

333 Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune

3331 Profit net al perioadei de gestiune

3332 Pierdere netă a perioadei de gestiune

334 Dividende plătite în avans

34 CAPITAL SECUNDAR

341 Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung

Diferenţe din reevaluarea activelor nemateriale
Diferenţe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung
Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung

342 Subvenţii pentru întreprinderile de stat

35 REZULTAT FINANCIAR TOTAL
351 Rezultat financiar total

CLASA 4. DATORII (OBLIGAŢII) PE TERMEN LUNG

41 DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

411 Credite bancare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung în valută naţională
Credite bancare pe termen lung în valută străină
Credite bancare pe termen Imigm valută naţională amînate

Credite bancare pe termen lung în valuta străina amînate
Datorii convertibne^privind creditele bancare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi
împrumuturi pe termen lung

împrumuturi pe termen lung din părţi nelegate
împrumuturi pe termen lung din părţi legate
împrumuturi pe termen lung din emisiunea de obligaţiuni
împrumuturi pe termen lung de la personalul mtreprinderii

4135 Cambii financiare pe termen lung acordate

414

421 422 423

4136 Datorii convertibile privind împrumuturile pe termen lung

Alte datorii financiare pe termen lung

DATORII PE TERMEN LUNG CALCULATE D

Datorii de arendă pe termen lung

Venituri anticipate pe termen lung

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială

4231 Finanţări cu destinaţie specială din buget

încasări de mijloace cu destinaţie specială de la alte întreprinderi
Alte finanţări şi încasări cu destinaţie specială

424 Avansuri pe termen lung primite

425 Datorii amînate privind impozitul pe venit

426 Alte datorii, pe termen lung calculate

CLASA 5. DATORII PE TERMEN SCURT

51 DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

511

Credite bancare pe termen scurt

5111 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională

5112 Credite bancare pe termen scurt în valută străină

5113 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională amînate

5114 Credite bancare pe termen scurt în valuta străină amînate

5115 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională restante

5116 Credite bancare pe termen scurt în valută străină restante

Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi

512 Credite bancare pe termen scurt pentru salariati

513 împrumuturi pe termen scurt

5131 împrumuturi pe termen şcurţ de la părţi nelegate

5132 împrumuturi pe termen scurt de la părţi legate

5133 împrumuturi pe termen scurt din emisiunea de obligaţiuni

5134 împrinnuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii

5135 Cambii financiare pe termen scurt emise

514

515

516

521

522

523

531

532

533

534

Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung

Venituri anticipate curente

Alte datorii financiare pe termen scurt

DATORII COMERCIALE PE TERMEN SCURT

Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

Facturi de achitat în ţară
Facturi de achitat în străinătate
Cambii emise

Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate

Datorii pe termen scurt faţă de întreprinderile-fiice
Datorii pe termen scurt faţă de întreprinderile asociate
Datorii pe termen scurt faţă de alte părţi legate

Avansuri pe termen scurt primite

DATORII PE TERMEN SCURT CALCULATE

Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii

Datorii privind retribuirea muncii
Datorii faţă de deponenţi

Datorii faţă de personal privind alte operaţii

Datorii faţă de titularii de avans
Datorii faţă de personal privind alte operaţii

Datorii privind asigurările

Datorii faţă de Fondul Social
Datorii faţă de organele sindicale privind contribuţiile la asigurările sociale
Datorii privind asigurarea medicală
Datorii privind asigurarea persoanelor
Datorii privind asigurarea bunurilor

Datorii privind decontările cu bugetul

Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice
Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
Datorii privind accizele, taxele

Datorii privind impozitai funciar
Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare
Datorii privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale
Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice
Datorii privind alte impozite şi taxe
Sancţiuni economice

535

Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat

Datorii privind plăţile extrabugetare
Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi
Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate
Alte datorii pe termen .scurt

Datorii pe termen scurt privind arenda curentă
Datorii pe termen scurt privind reelamaţiile
Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori

CLASA 6. VENITURI

61 VENITURI DIN ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ

611 Venituri din vînzări

Venituri din vînzarea produselor
Venituri din vînzarea mărfurilor

Venituri din servicii prestate
Venituri din contracte de construcţie

612 Alte venituri operaţionale

Venituri din realizarea altor active curente
Venituri din arenda curentă
Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri
Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente
Venituri din recuperarea daunei materiale
Alte venituri operaţionale

62 VENITURI DIN ACTIVITATEA NEOPERAŢIONALĂ

621 Venituri din activitatea de investiţii

Venituri din ieşirea activelor nemateriale
Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung
Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung
Venituri din dividende
Venituri din dobînzi
Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite
Venituri din pârtiei paţiile în alte întreprinderi
Venituri din operaţiile cu părţile legate
Alte venituri din activitatea de investiţii

622 Venituri din activitatea financiară

Venituri din redevenţe
Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung

6223” Venituri din diferenţe de curs valutar 12

Venituri din active intrate cu titlu gratuit
Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate
Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă
Alte venituri din activitatea financiară

623 Venituri excepţionale

Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale
Alte venituri excepţionale

CLASA 7. CHELTUIELI
71 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

711 Costul vînzărilor

Costul produselor finite vîndute
Costul mărfurilor vîndute
Costul serviciilor prestate

712 Cheltuieli comerciale

Cheltuieli privind operaţiile de marketing
Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor
Cheltuieli de transport privind desfacerea
Cheltuieli privind reclama
Cheltuieli privind reparaţiile garantate şi deservirile cu garanţie

7126 Cheltuieli privind datoriile dubioase

Cheltuieli privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute
Alte cheltuieli comerciale

713 Cheltuieli generale şi administrative

Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală
Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriaîe
Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere
Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit
Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare

7136 Cheltuieli privind protecţia muncii

Cheltuieli de reprezentare
Cheltuieli de deplasare
Alte cheltuieli generale şi administrative

714 Alte cheltuieli operaţionale

7141 Cheltuieli privind realizarea altor active curente

7142 Cheltuieli privind arenda curentă

Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile
Cheltuieli din modificarea metodelor de evaluarea activelor curente

Cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi
Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate
Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor
Cheltuieli aferente producţiei rebutate
Alte cheltuieli operaţionale

72 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE

721 Cheltuieli ale activităţii de investiţii

Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale
Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung
Cheltuieli privind ieşirea activelor financiare pe termen lung
Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ieşirea acestora
Cheltuieli aferente pârtiei paţiilor în alte întreprinderi
Cheltuieli privind operaţiile cu părţile legate
Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii

722 Cheltuieli ale activităţii financiare

7221 Cheltuieli privind plata redevenţelor

Cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung
Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar
Alte cheltuieli ale activităţii financiare

723 Pierderi excepţionale

Pierderi din calamităţi naturale
Pierderi din perturbări politice
Pierderi, din modificarea legislaţiei ţării

73 CHELTUIELI (ECONOMII) PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT

731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

CLASA 8. CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE

81 CONTURI ALE CONSUMURILOR DE PRODUCŢIE

811 Producţia de bază

Consumuri directe materiale
Consumuri, directe privind retribuirea muncii
Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială

8114 Consumuri indirecte de producţie

812 Activităţi auxiliare

Consumuri de materiale
Consumuri privind retribuirea muncii
Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială

8124 Consumuri indirecte de producţie

813 Consumuri indirecte de producţie

Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie.
Amortizarea activelor nemateriale utilizate în producţie
întreţinerea personalului administrativ şi de deservire al subdiviziunilor de producţie
Protecţia muncii şi tehnica securităţii
Pierderi din întreruperi în producţie.
întreţinerea pazei şi cheltuieli privind asigurarea securităţii antiincendiare din subdiviziunile de producţie
Cheltuieli cu deplasările personalului de producţie
Alte consumuri indirecte de producţie

82 ALTE CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE

Adaos comercial

Returnarea şi reducerea preţurilor Ia mărfurile

vîndute

CLASA 9. CONTURI EXTRABILANŢIERE

91 ACTIVE PE TERMEN LUNG ARENDATE

Active nemateriale arendate
Active materiale pe termen lung arendate

92 VALORI ÎN MĂRFURI SI MATERIALE
CARE NU APARŢIN ÎNTREPRINDERII

921 Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie

Materiale primite spre prelucrare
Mărfuri primite în consignaţie
Utilaj primit pentru montaj

93 TITLURI DE VALOARE CARE NU APARŢIN ÎNTREPRINDERII

Titluri de valoare destinate vînzării
Titluri de valoare expediate pentru înregistrare
Titluri de valoare primite de la registrator
Titluri de valoare depuse la păstrare în depozit

94 DATORII ŞI PLĂŢI CONVENŢIONALE

941 Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi

Garantarea datoriilor şi plăţilor primite
Garantarea datoriilor şi plăţilor acordate
Uzura fondului de locuinţe
Pierderi fiscale nereclamate

945 Pierderi fiscale nereclamate

95 ALTE MIJLOACE SI DATORII REFLECTATE ÎN CONTABILITATEA EXŢRABILANŢIERĂ

951 Formulare cu regim special

NORME METODOLOGICE DE APLICARE A CONTURILOR CONTABILE ( pina la subconturi )

ACTIVE PE TERMEN LUNG

Contabilitatea activelor nemateriale ( conf. SNC 13 )

Definiţii

Noţiunile utilizate în prezentul standard semnifică:

Active nemateriale – active nepecuniare care nu îmbracă formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţa (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.

Valoarea de intrare – suma mijloacelor băneşti achitate sau valoarea venală a altei forme de compensare, acordate la achiziţionarea sau crearea activelor nemateriale.

Valoarea de bilanţ – suma cu care activele nemateriale sînt evaluate la data întocmirii bilanţului. Aceasta este egală cu valoarea de intrare corectată sau reevaluată diminuată cu suma amortizării acumulate.

Valoarea venală (valoarea cu preţ curent) – suma cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiunii comerciale între părţile independenţe (participanţii afacerii).

Valoarea corectată – valoarea activului nematerial determinată după efectuarea cheltuielilor ulterioare aferente sporirii sau restabilirii viitorului avantaj economic (profit).

Valoarea reevaluată – valoarea activului nematerial determinată în urma reevaluării acestuia în baza valorii venale.

Valoarea de recuperare – suma pe care întreprinderea prevede să o recupereze ca urmare a utilizării activului nematerial.

Amortizarea – repartizarea sistematică a valorii activului nematerial în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia.

Durata de exploatare utilă:

perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să utilizeze activul nematerial, sau
cantitatea de unităţi de produse (volum de servicii) pe care întreprinderea planifică să le obţină de la utilizarea activului nematerial.

Active nemateriale în curs de execuţie – cheltuieli aferente creării

activelor nemateriale (invenţiilor, diverselor formule, soluţiilor tehnice, elaborărilor de tehnologii noi, mostrelor industriale etc.) de însăşi întreprindere în decursul unei perioade mai mare de un an.

Componenţa activelor nemateriale

Activele nemateriale cuprind:

a) cheltuielile de organizare – cheltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare; executarea ştampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanţi, a acţiunilor de reclamă etc.);

b) goodwill (fondul comercial) – depăşirea valorii de procurare a întreprinderii în ansamblu asupra valorii de piaţă a tuturor activelor, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor;

brevetele – drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu, drepturile ce rezultă din brevetele care aparţin întreprinderii privind invenţiile, noile soiuri de plante etc.;
emblemele comerciale şi mărcile de deservire – simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane juridice şi fizice;
licenţele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord (contract) conform căruia o persoană (licenţiar) în anumite condiţii (de regulă, pentru un comision) permite altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală;

fl know-how-urile – cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură, acumulate de întreprindere, care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic (profit);

g) copyright – drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vînzarea operelor literare, muzicale, video şi de cinema, precum şi altor opere de artă pe întreaga durată prevăzută de legislaţie;

h) francizele – drepturi acordate de o întreprindere (deţinător de drepturi) altei persoane juridice sau fizice pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau tehnologii a procesului de producţie pentru un comision stabilii;

i) programele informatice – set de documentaţie tehnică şi de exploatare. precum şi complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei;

i) desenele şi mostrele industriale – un nou tip de articol înregistrat, ou funcţie de utilitate care acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a articolului;

k) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;

1) drepturile care rezultă din documentele de protecţie care aparţin

întreprinderii, pentru invenţii, mostre utile, denumirea locurilor de origine

mărfurilor, soiurilor noi de plante şi rase de animale, realizări de selecţie, drepturi şi privilegii de monopol, inclusiv dreptuîde rulare a filmelor, dreptul de utilizare şi înregistrare a locului de broker procurat, drepturile de marketing, drepturile pentru desene şi mostre industriale, alte tipuri de proprietate intelectuală.

ywjjjaptul existenţei activelor nemateriale în formă de proprietate intelectuală (drepturi de folosire a operelor literare, artistice, ştiinţifice, a invenţiei, mostrei utile, descoperirii, desenelor industriale, emblemelor comerciale şi mărcilor de deservire, a denumirilor locurilor de origine a mărfurilor, a denumirii de firmă şi semnelor comerciale, protecţiei contra concurenţei necorecte) trebuie să fie reflectat, semnat, fixatpe purtătorii materiali (de hîrtie, magnetici etc.) de informaţie. Asemenea purtători pot fi: documentaţia în care este descrisă tehnologia procesului de producţie; documentaţia de proiectare; desenele cu imaginea mostrelor industriale; programele informatice. Dacăînsă programele informatice constituie o parte integrantă a asigurării tehnice a utilajului, conform S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” activul se consideră combinat. Drept exemplu poate servi utilajul tehnologic, verificat cu ajutorul computerului. In acest caz programele informatice pot fi incluse în categoria activelor materiale sau nemateriale în funcţie de faptul care din aceste părţi este dominantă. Utilajul cu comandă program numerică va constitui un element al activelor materiale siva fi inclus în componenţa.mijloacelor fixe. Nu se consideră active nemateriale:

‘ a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”;

fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în componenţa proprietăţii investi ţionale în conformitate cu S.N.C. 25 “Contabilitatea investiţiilor”.

Constatarea activelor nemateriale

Activul nematerial se constată ca activ (se contabilizează) în cazul în

a) există o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj
economic (profit) ca urmare a utilizării activului;

b) valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente procurării (creării) activului nematerial probabil se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune. Se admite constatarea unor

asemenea consumuri ca cheltuieli anticipate.

Certitudinea.întemeiată în obţinerea viitoarelor avantaje economice din utilizarea activului nematerial este echivalentă cu constatarea acestuia, dacă întreprinderea poate să argumenteze (demonstreze) că acest activ nematerial:

a) va fi utilizat pentru obţinerea unui anumit avantaj economic (profit);

b) dispune de suficiente capacităţi potenţiale pentru afluxul viitor de avantaje
economice (profit).

De exemplu, la dobîndirea drepturilor de franciză valoarea acestora se constată ca activ nematerial, dacă întreprinderea care procură franciza este în stare să argumenteze că:

franciza va asigura obţinerea unui avantaj economic (profit). Drept confirmare poate servi includerea francizei în planul de afaceri;
drepturile de franciză pot fi utilizate conform destinaţiei (întreprinderea poate să demonstreze acest lucru, bazîndu-se atît pe experienţa proprie, cît şi pe caracteristicile tehnico-economice ale francizei similare utilizate în trecut);
se planifică utilizarea francizei conform destinaţiei (întreprinderea demonstrează acest lucru prin includerea ei în planul de afaceri);
a procurat sau poate să procure resursele, utilizarea cărora va permite să obţină avantaj economic (profit) din franciză. Datele privind intenţia creditorului de a finanţa planul de afaceri confirmă accesibilitatea resurselor pentru obţinerea avantajului economic (profitului) şi posibilitatea utilizării francizei.

Dacă întreprinderea nu poate să demonstreze satisfacerea cel puţin a uneia din condiţiile menţionate, franciza nu se constată ca activ nematerial.

La determinarea posibilităţii obţinerii din activul nematerial aviitoarelor avantaje economice întreprinderea trebuie să fie certă că le va obţine. în unele cazuri forma intangibilă (nefizică) a activelor nemateriale poate să complice determinarea avantajelor economice concrete care urmează a fi obţinute în viitor. Lipsa imei certitudini suficiente în obţinerea avantajului economic în viitor poate condiţiona neconstatarea activelor nemateriale.

Avantajul economic, care urmează a fi obţinut în viitor, poate fi exprimat sub formă de micşorare a descreşterii profitului. De exemplu, utilizarea proprietăţii intelectuale poate să reducă cheltuielile de producţie sau să majoreze venitul viitor.

Activul nematerial se constată ca activ în cazul cînd valoarea lui poate fi determinată cu suficientă certitudine. Aceasta se determină uşor în

operaţiunile de cumpărare sau schimb în baza documentelor respective, iar la ■crearea activelor nemateriale de întreprinderea însăşi – în baza cheltuielilor efective ale materialelor consumate, retribuţiilor de salarii şi altor cheltuieli. Dacă este imposibilă determinarea valorii activului nematerial, acesta nu poate fi identificat de alt activ material sau nematerial, utilizat în acelaşi fel de activitate, şi constatarea lui ca activ

nematerial este imposibilă.

Evaluarea iniţială a activelor nemateriale

Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare care este egală în cazul:

cumpărării – cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele nerecuperabile prevăzute de legislaţie, cheltuielile directe privind dobîndirea drepmrilor patrimoniale la activele nemateriale şi pregătirea acestora pentru utilizare conform destinaţiei, protecţia juridică â activelor în vigoare, achitarea serviciilor de evaluare a activelor hemateriale procurate. Rabaturile comerciale şi scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activului;
apariţiei din fuziunea întreprinderilor – cu valoarea venală a acestora, determinată în conformitate cu S. N, C. 22 “Asocierea întreprinderilor”. Valoarea activului nematerial poate fi măsurată veridic în cazul în care este stipulată distinct în baza “tranzacţiei mîinii întinse” la determinarea preţului de cumpărare sau în cazul în care valoarea venală a activului poate fi determinată pe piaţa paralelă activă a activelor de acest tip. în celelalte cazuri determinarea valorii cu o certitudine suficientă este mai dificilă. De exemplu, determinarea valorii activului nematerial prin metoda scontării fluxurilor viitoare de venituri este posibilă cu o certitudine suficientă, dacă activul şi viitoarele avantaje economice corespunzătoare pot fi determinate şi evidenţiate separat de avantajele economice pe care întreprinderea le va obţine de la activele dependente (combinate) în acelaşi fel de activitate. Dacă este imposibil a determina şi a evidenţia activul şi avantajele economice respective, valoarea unui atare activ după metoda de scontare a veniturilor este egală cu valoarea fondului comercial al firmei, contabilizat în conformitate cu S.N.C. 22 “Asocierea întreprinderilor”;
creării de întreprinderea însăşi – cu costul efectiv care cuprinde valoarea materialelor consumate, consumurile privind retribuirea muncii, contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie care ţin direct de crearea şi pregătirea activelor nemateriale spre utilizare (invenţiilor, modelelor utile, modelelor şi desenelor industriale, altor feluri ale activităţii de invenţii şi de autor, soluţiilor tehnice, elaborărilor de tehnologii noi etc.), precum şi sumele cheltuielilor de împramut la capitalizarea acestora (S.N.C. 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”);
primirii sub formă de subvenţii de stat şi cu titlu gratuit – cu valoarea venală a acestora. Dacă nu există valoarea de piaţă reală confirmată, valoarea de intrare a activelor nemateriale este determinată de o expertiză independentă sau la valoarea de bilanţ, sau în baza documentelor de primire-predare cu suplimentarea cheltuielilor necesare pentru pregătirea acestora spre utilizare, în categoria activelor nemateriale procurate sub. formă de subvenţii de stat pot fi incluse drepturile transmise întreprinderii de guvern privind utilizarea aeroportului, radiodifuziunii şi televiziunii, licenţele de import, cotele şi drepturile de acces la alte resurse limitate legislativ;

primirii pe calea schimbului – cu valoarea coordonată de părţile
independente şi determinată în succesiunea stabilită:

32 .

la valoarea venală a activului primit în schimb sau a activului predat pentru schimb corectată cu suma mijloacelor băneşti plătite (primite);
la valoarea de bilanţ a activelor nemateriale supuse schimbului, dacă nu există valoarea de piaţă reală confirmată;

f) arendării pe termen lung – cu valoarea negociată între arendator şi arendaş.

Constatarea cheltuielilor

Consumurile pentru crearea sau procurarea activului nematerial, constatate iniţial ca cheltuială, nu se constată ca activ nematerial în perioada ulterioară. Uneori, la data înregistrării, activul nematerial nu corespunde criteriilor de constatare (paragrafele 9 şi 11 ale prezentului standard), iar peste o anumită perioadă pot să se producă modificări esenţiale ale condiţiilor sau evenimente în urma cărora acest activ corespunde deja criteriilor de constatare. Pot fi, de exemplu, create condiţii cînd întreprinderea va fi deja în stare să controleze consumurile, care pot să genereze avantaje economice (profituri). Dacă asemenea consumuri au fost constatate în rapoartele financiare ale perioadelor trecute ca cheltuieli, corectarea profitului (pierderii) perioadelor precedente nu se efectuează şi în perioada de gestiune curentă consumurile nu se constată ca activ nematerial.

Schimbul activelor

întreprinderea poate să procure activul nematerial pe calea schimbului (total sau parţial). Schimb total este considerat schimbul activului nematerial cu unul nematerial sau cu un alt activ, valoarea venală a cărora este identică. Schimb parţial se consideră schimbul activului nematerial cu unul nematerial sau cu un alt activ, valoarea venală a cărora nu este identică. Dacă valoarea venală a activului predat pe calea schimbului este mai mică decît valoarea activului primit, întreprinderea cumpărătoare plăteşte suplimentar diferenţa contra mijloace băneşti sau cu alte active. în cazul în care valoarea venală a activului nematerial predat este mai mare decît a celui primit pe calea schimbului, întreprinderea armpărătoare primeşte diferenţa contra mijloace băneşti sau cu alte active. în cazul schimbului activelor nemateriale cu aceeaşi destinaţie are loc scliimb de active identice, iar cu destinaţie diferită – schimb de active neidentice.

Atît timp cît operaţiunile de schimb al activelor nemateriale nu sînt finalizate, nici veniturile, nici cheltuielile nu se constată. în cazul schimbului identic şi neidentic valoarea de bilanţ a activului nematerial predat pe calea schimbului se casează, se constată ca cheltuială şi concomitent se trece la achitarea (integrală sau parţială) valorii activului procurat. în cazul schimbului identic suma care depăşeşte valoarea de bilanţ a activului nematerial predat pe calea schimbului se trece la micşorarea valorii activului procurat:

Cheltuieli ulterioare

In procesul utilizării activului nematerial sînt posibile cheltuieli ulterioare pentru menţinerea sau majorarea duratei de exploatare a acestuia. Dacă cheltuielile efectuate conduc la majorarea viitorului avantaj economic (profit) în comparaţie cu mărimea avantajului determinată la procurarea activului nematerial, astfel de cheltuieli se capitalizează prin reflectarea acestora în valoarea de bilanţ. în cazul în care cheltuielile ulterioare nu contribuie la majorarea viitorului avantaj economic (profit), adică sînt efectuate pentru menţinerea activului nematerial, acestea se constată ca cheltuieli ale perioadei în care au apărut.

In cazul pierderii utilităţii activului nematerial valoarea de bilanţ a acestuia poate să depăşească valoarea de recuperare. Dacă un asemenea activ a pierdut utilitatea iniţială, întreprinderea va obţine mai puţine sau în general nu va obţine avantaje economice (profit). Deci şi valoarea de bilanţ a acestui activ, pentru a nu depăşi valoarea de recuperare, trebuie să fie diminuată (casată) în mărimea pierderilor de utilitate. Cheltuielile ulterioare pentru restabilirea avantajului economic (profitului) pierdut se capitalizează, adică se trec la majorarea valorii de bilanţ a activului nematerial. însă o astfel de majorare (capitalizare) se efectuează doar în limita valorii de recuperare a activului nematerial, iar suma de depăşire se trece la cheltuielile perioadei de gestiune.

Evaluarea precedată de constatarea iniţială

Există două metode de evaluare a activelor nemateriale pe care le poate aplica întreprinderea după constatarea iniţială a acestora: recomandată de prezentul standard şi alternativă admisibilă.

Metoda recomandată de prezentul standard

După constatarea iniţială activul nematerial se contabilizează la valoarea de intrare diminuată cu suma amortizării acumulate. în cazul în care valoarea de bilanţ a activului nematerial depăşeşte valoarea de recuperare, aceasta trebuie să fie redusă pînă la valoarea de recuperare a activului.

Metoda alternativă admisibilă

După constatarea iniţială întreprinderea contabilizează activul nematerial la valoarea reevaluată a acestuia, calculată în baza valorii venale diminuată cu suma amortizării acumulate, dacă o asemenea valoare poate fi determinată cu certitudine. întreprinderea efectuează reevaluarea activelor nemateriale regulat (cînd crede de cuviinţă) pentru a nu admite discordanţe mari între valoarea de bilanţ şi cea venală la data întocmirii bilanţului. Valoarea venală a unui activ nematerial concret este stabilită cu certitudine:

a) la piaţa activă paralelă, unde se vinde şi se cumpără acelaşi tip de active nemateriale;

b) în baza acordului (contractului) încheiat între cumpărător şi vînzător.

Piaţa activă paralelă există în cazul în care:

activele nemateriale pe piaţă sînt relativ omogene, adică sînt identice sau pot fi divizate în active parţiale;
cantitatea de active nemateriale propuse spre vînzare este suficientă pentru ca cumpărătorii şi vînzătorii interesaţi să poată determina cu certitudine preţurile;
preţurile se publică.

Piaţa activă paralelă pentru tipurile de active nemateriale corespunzătoare există în cazul vînzării licenţelor, diverselor privilegii, drepturilor de repartizare a cotelor de producţie. Totodată, piaţa paralelă nu există în cazul prezenţei unor active nemateriale într-un singur exemplar (embleme comerciale şi mărci de deservire, dreptul de editare a unei denumiri concrete de ziar, dreptul la o anumită ediţie muzicală sau de cinema, brevete, denumirile firmei etc.). Pentru asemenea active nemateriale se încheie totuşi contracte de cumpărare-vînzare, deşi preţurile la acestea sînt incomparabile.

Pentru obiectele proprietăţii industriale este legitimă piaţa-analog la care valoarea elementelor ei se determină în baza analizei comparative a vînzărilor, comparabile numai după unii parametri. Tranzacţiile cu obiectele proprietăţii industriale au, de obicei, un caracter confidenţial şi se efectuează în baza sistemului contractual: contractelor înregistrate de cedare a drepturilor, contractelor de licenţă, moştenirii legale înregistrate.

Valoarea venală a activelor nemateriale se determină la data reevaluării, ţinînd cont de utilizarea lor curentă. Cînd se prevede ca activul nematerial să fie utilizat conform altei destinaţii, acesta va fi evaluat ca şi alte active utilizate în aceleaşi scopuri. De exemplu, cînd activele nemateriale supuse evaluării se utilizează în acelaşi fel de activitate, dar cu altă destinaţie (alternativă), evaluarea lor nu poate fi efectuată la valoarea care corespunde destinaţiei de utilizare a acestora.

Valoarea venală a proprietăţii industriale în scopul utilizării ei comerciale se stabileşte, luînd ca bază de calcul mărimea avantajului ratat al deţinătoralui de drepturi din cauza încălcării drepturilor acestuia, mărimea recompensei, cota activului nematerial în capitalul statutar şi alţi factori.

Frecvenţa reevaluării activelor nemateriale depinde de gradul de modificare a valorii venale a activului reevaluat. Dacă această valoare diferă (deviază) esenţial de valoarea de bilanţ a activului nematerial, acesta trebuie să fie reevaluat. Reevalua rii este supusă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale, în cazul modificării neînsemnate a valorii venale pe scama influenţei factorilor externi reevaluarea activelor nu se efectuează.

După reevaluarea activului nematerial suma amortizării calculată la data reevaluării se scade din valoarea reevaluată a acestuia la întocmirea bilanţului.

Dacă este supus reevaluării un singur element dintr-un grup de active nemateriale, se reevaluează întregul grup de active omogene, la care se referă acesta. Grupul de active nemateriale omogene este constituit din active omogene prin caracterul şi destinaţia de utilizare în activitatea de bază a întreprinderii. Valoarea fiecărui activ nematerial din grupul reevaluat se determină concomitent – la una şi aceeaşi dată.

în cazurile în care este supus reevaluării întregul grup de active nemateriale, iar valoarea venală a unui oarecare activ din acest gmp, care n-a fost reevaluat anterior, este imposibil de determinat cu certitudine, acesta se reflectă la valoarea de intrare diminuată cu suma amortizării acumulate. în acest caz valoarea de bilanţ a activului nu trebuie să depăşească valoarea de recuperare a acestuia. La valoarea de intrare un asemenea activ va fi evaluat pînă cînd valoarea venală a lui nu va fi determinată cu certitudine. O astfel de situaţie este posibilă în cazul:

utilizării pentru prima dată a metodei alternative de evaluare a activelor nemateriale din grupul dat;
constatării activului nematerial care figurează în grupul reevaluat, valoarea căruia nu poate fi determinată cu certitudine.

Dacă în cadrul reevaluării ulterioare a activului nematerial valoarea venală a acestuia poate fi determinată cu certitudine, din acest moment se aplică metoda alternativă admisibilă de evaluare.

Sînt posibile cazuri cînd pentru cumpărarea (vînzarea) activului nematerial dat piaţa paralelă activă încetează să existe. în aşa caz valoarea de bilanţ a unui asemenea activ se determină la valoarea reevaluată la data ultimei reevaluări diminuată cu suma amortizării acumulate. Valoarea de bilanţ în astfel de situaţie nu trebuie să depăşească valoarea de recuperare.

Rezultatele reevaluării activului nematerial după constatarea acestuia se reflectă în modul următor:

suma ecartului de reevaluare a valorii de bilanţ se trece la majorarea capitalului propriu în postul “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”;
suma reducerii valorii de bilanţ se trece la micşorarea capitalului propriu şi se reflectă în acelaşi post “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.

Resultatele reevaluării se reflectă separat pentru fiecare activ nematerial. Nu se admite trecerea în cont a reducerii valorii de bilanţ a unui activ pe seama ecartului de reevaluare a valorii de bilanţ a altui activ.

Durata de exploatare utilă a activelor nemateriale

Valoarea activului nematerial (cu excepţia cazurilor examinate în paragraful 33 al prezentului standard) trebuie să fie repartizată sistematic pe perioada care nu depăşeşte durata de exploatare utilă sau 20 de ani de la data constatării iniţiale a activului. Esenţa economică a activului nematerial este de

aşa natură că, odată cu majorarea termenului lui de utilizare, devine mai dificilă determinarea duratei de exploatare utilă. De aceea pentru majoritatea activelor nemateriale este stabilit un termen maxim de amortizare de cel mult 20 de ani. Pronosticarea duratei de exploatare utilă pe o perioadă care depăşeşte douăzeci de ani nu este suficient de certă pentru stabilirea unui termen mai îndelungat de amortizare.

IBt- Durata de exploatare utilă care depăşeşte douăzeci de ani din data constatării iniţiale a activului poate fi stabilită numai în cazul în care activul este subiect al dreptului juridic în curs de peste douăzeci de ani, precum şi în cazul în care:

activul nematerial face parte integrantă dintr-un activ material concret, durata de exploatare utilă a căruia depăşeşte douăzeci de ani şi acest lucru poate fi constatat cu suficientă exactitate;
există o piaţă paralelă activă pentru tipul dat de active nemateriale, unde sc poate constata că durata de exploatare utilă depăşeşte douăzeci de ani.

în cazul lipsei dreptului juridic, precum şi al imposibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. a) şi b), nu există dovezi că se poate stabili cu certitudine durata de exploatare utilă a activului dat mai mare de douăzeci de ani.

în procesul utilizării activelor nemateriale avantajul economic (profitul) întruchipat în acestea se reduce. De aceea valoarea de bilanţ a acestora se micşorează treptat cu suma respectivă. Aceasta are loc pe măsura trecerii sistematice a valorii activului nematerial la consumuri sau cheltuieli pe toată durata de exploatare utilă. Exploatarea activului nematerial în cadrul întreprinderii se examinează ca consum al calităţilor utile întruchipate în activ (capacităţii de a contribui la producerea unui anumit volum de produse, la prestarea unui anumit volum de servicii). Iar astfel de factori care nu depind de întreprindere, cum sînt învechirea tehnică, modificarea cererii la piaţă etc. deseori conduc la micşorarea avantajului economic (profitului) aşteptat de la activul nematerial. Din această cauză la stabilirea duratei de exploatare utilă a activului este necesar a lua în considerare:

a) durata previzibilă de exploatare a activului în cadrul întreprinderii;

învechirea tehnică rezultată din modificarea şi îmbunătăţirea producţiei sau din modificarea cererii pieţei faţă de producţia fabricată (serviciile prestate) cu aplicarea activului dat;
restricţiile juridice sau de alt caracter privind utilizarea activului, legate, de exemplu, de expirarea termenului de arendă;

termenul de valabilitate a documentului de protecţie (brevetului, certificatului de înregistrare a dreptului de autor).

Obiectelor de proprietate intelectuală, inclusiv industrială, le sînt proprii unele particularităţi. De exemplu, invenţiile nesupuse uzurii morale sînt în stare să aducă întreprinderii un avantaj economic (profit) de lungă durată, iar uneori şi fără termen. în procesul utilizării emblemelor comerciale, mărcilor de fabrică etc. avantajul economic (profitul) poate nu numai să descrească, dar şi să crească. Din această cauză specificul unor asemenea active nemateriale este necesar să se ia în considerare la determinarea duratei de exploatare utilă şi a sumei de amortizare. Cu totul altfel se amortizează drepturile de utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală, inclusiv industrială. Valoarea acestora se repartizează (casează) în cursul perioadei stabilite de contract (acord) sau alt document similar.

Durata de exploatare utilă a activului nematerial este determinată de perioada în cadrul căreia acesta este util întreprinderii. în multe cazuri această durată poate fi stabilită cu certitudine, prin urmare, pot fi determinate exact şi sumele decontate la calcularea amortizării. De exemplu, durata de exploatare utilă a licenţei procurate pentru executarea unor anumite lucrări sau prestarea de servicii în cursul unei perioade determinate de timp coincide cu perioada de valabilitate a licenţei. Durata de exploatare utilă a activului poate să coincidă cu perioada de protecţie juridică a acestuia, de exemplu, în cazul utilizării drepturilor de autor. Acest lucru este posibil, dacă se aşteaptă obţinerea avantajului economic (profitului) din utilizarea activului pe toată durata de protecţie juridică. Această durată este prevăzută de contract (acord).

Dacă întreprinderea contează să obţină avantaj economic (profit) din utilizarea activului nematerial în cursul unei perioade mai scurte decît prevede contractul, durata de exploatare utilă a unui asemenea activ corespunde unei perioade mai scurte – perioadei de obţinere a avantajului economic (profitului). Din această cauză casarea activului în cauză se admite la expirarea perioadei de timp menţionate, adică la obţinerea numai a unei părţi din avantajul economic (profitul) întruchipat în activ.

“^t3SrDacă durata de exploatare utilă a activului poate fi determinată de perioada obţinerii unor rezultate previzibile, această durată va corespunde celei mai scurte perioade în cadrul acestui diapazon. în unele situaţii poate fi stabilit numai nivelul minim al diapazonului duratei de exploatare utilă a

acestui activ. în aşa caz asemenea durată corespunde perioadei minime care a fost determinată.

Uneori activul nematerial, care constituie subiect al dreptului juridic, este inseparabil de un activ material concret. în aceste cazuri durata de exploatare a activului nematerial este determinată de dreptul întreprinderii de a-1 utiliza. De exemplu, dacă termenul licenţei pentm dreptul de utilizare a automobilului este mai mic decît perioada în decursul căreia poate să servească automobilul, durata de utilizare a automobilului este egală cu durata indicată în licenţă. Uneori durata de exploatare a activului nematerial poate fi determinată ţinînd cont de experienţa care confirmă utilizarea acestuia mai mult de douăzeci de ani. De exemplu, licenţa pentru exploatarea unei întreprinderi în curs de patruzeci de ani poate fi utilizată exclusiv în baza activităţii unei întreprinderi similare, durata de exploatare a căreia este confirmată de experienţă şi este egală, de exemplu, cu treizeci de ani. în acest caz durata de exploatare a activului

nematerial (licenţei) coincide cu durata de utilizare a activului material, fiind egală, de exemplu, cu treizeci de ani.

în practica activităţii întreprinderilor active ncmateriale cu o durată de exploatare care depăşeşte douăzeci de ani se întîlnesc rar. în majoritatea cazurilor dreptul juridic de utilizare a activelor nemateriale inseparabile de cele materiale, pe o perioadă de peste douăzeci de ani este acordat de guvernul republicii sau instituţiile guvernamentale.

Activul nematerial poate fi concomitent subiect al dreptului juridic şi independent, adică separabil de un activ material concret. în acest caz durata de exploatare a activului nematerial poate să depăşească douăzeci de ani, dacă acesta este subiect al dreptului juridic şi dacă există o piaţă paralelă activă, care determină această durată Pe piaţa paralelă trebuie să existe o omogenitate relativă a activelor nemateriale. Perioada de valabilitate a drepturilor, acordate pe această piaţă conform contractelor, trebuie să reflecte imaginea despre durata reală de exploatare a activului nematerial. De exemplu, pe piaţa paralelă activă există o legătură strînsă între valoarea licenţei pentni prestarea serviciilor de transport şi perioada de valabilitate a dreptului la aceste servicii. Dacă piaţa fixează preţul în funcţie de perioada de utilizare a acestui drept, probabil, perioada de valabilitate a acestui drept reflectă durata de exploatare utilă a activului. Prin urmare, dacă activul nematerial este subiect al dreptului juridic, iar asemenea drepturi se cumpără şi se vînd pe piaţa paralelă activă pentru activele nemateriale de acest tip, durata de amortizare coincide cu durata de exploatare utilă.

Dacă perioada de valabilitate a drepturilor stipulate în contract (acord) se determină în afara pieţei paralele active, această perioadă nu constituie un temei pentru stabilirea duratei reale de exploatare utilă a activului. Aceasta sc explică prin faptul că perioada de valabilitate a drepturilor este determinată de criterii diferite de cele recunoscute de piaţa paralelă activă la stabilirea duratei de exploatare utilă. în acest caz durata de amortizare a activului nematerial corespunde celei mai scurte perioade – duratei de exploatare utilă sau douăzeci de ani din data constatării iniţiale a activului.

Calcularea amortizării activelor nemateriale

Metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de întreprindere, trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic (profitului) din aceste active. Există diferite metode de calculare a amortizării activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii). Metoda liniară prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toată

durata de exploatare utilă a activului. Amortizarea calculată prin aplicarea metodei soldului degresiv treptat se diminuează în decursul perioadei de exploatare utilă, iar în cazul calculării amortizării în raport cu cantitatea unităţilor de produse fabricate

(volumul de servicii) mărimea acesteia depinde de volumul unităţilor de produse fabricate (volumul de servicii). Modul de consum al calităţilor utile ale activului nematerial determină alegerea unei sau altei metode de calculare a amortizării. Metoda aleasă se aplică consecutiv de îa o perioadă de gestiune la alta, dacă nu se aşteaptă modificări în schema de obţinere a avantajului economic (profitului).

Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. Pentru unele ramuri amortizarea dreptului de utilizare a tehnologiei sau amortizarea altor elemente ale activelor nemateriale, utilizate pentru fabricarea unui fel de produs, prestarea unui fel de serviciu poate fi considerată consumuri (articol de calculaţie) directe. în cazul în care un activ nematerial sau altul se utilizează pentru producerea activelor materiale (materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb, instrumentelor etc.), amortizarea unui asemenea activ nu se consideră ca cheltuială şi se include în valoarea acestor active materiale în conformitate cu S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”. Amortizarea activului nematerial, utilizat pentru executarea lucrărilor de construcţie în regie, se include în cheltuielile aferente executării acestor lucrări care se capitalizează (S.N. C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”)”.

Dacă întreprinderea nu poate să determine exact schema (modelul, graficul) de cheltuire a calităţilor de consum ale activului nematerial, aceasta utilizează metoda liniară (uniformă) de calculare a amortizării.

Revizuirea duratei de exploatare utilă a activelor nemateriale

întreprinderea periodic, după caz, de regulă, la finele anului, precizează durata de exploatare utilă a activului nematerial. Dacă în urma precizării durata previzibilă de utilizare a activului diferă substanţial de cea iniţială, ea este revizuită. Această durată poate să se mărească ca urmare a cheltuielilor suplimentare aferente îmbunătăţirii stării activului rezultată din modificările tehnologice (de exemplu, perfecţionarea tehnologiilor, dreptul de utilizare a cărora este dobîndit de întreprindere) sau să se reducă, de exemplu, în cazul scăderii cererii pieţei la produsele fabricate cu utilizarea activului nematerial dat în decursulunei perioade îndelungate, în aceste cazuri întreprinderea revizuie durata de utilizare a activului, norma de amortizare pentm perioadele curentă şi viitoare cu condiţia că durata de exploatare utilă nu depăşeşte maximumul stabilit în paragraful 32 al prezentului standard. 43

Recuperarea valorii de bilanţ

La finele fiecărei perioade de gestiune în cursul duratei de exploatare utilă a activului nematerial întreprinderea precizează valoarea lui de bilanţ. Acest lucru este necesar pentru a determina, dacă valoarea recuperabilă a activului în cauză dat este mai mică decît valoarea de bilanţ. Dacă o asemenea reducere s-a produs, valoarea de bilanţ trebuie să fie diminuată pînă la valoarea de recuperare a activului nematerial. Suma reducerii se trece ia micşorarea capitalului propriu.

Necesitatea aducerii valorii de bilanţ a activelor nemateriale pînă la valoarea recuperabilă a acestora este condiţionată de următoarele circumstanţe. Utilitatea activului poate să se micşoreze, de exemplu, ca consecinţă a schimbării necesităţilor consumatorilor de produse (servicii), la fabricarea cărora acesta participă, în urma activităţii concurenţilor, în cazul învechirii activelor şi altor factori. Multe active nemateriale nu au o utilizare alternativă, de exemplu, licenţele şi brevetele pentru protecţia mostrelor industriale ale produselor întreprinderii, emblemele comerciale, funcţiile cărora se reduc la publicitatea calităţii şi utilităţii produselor. Din această cauză, dacă s-a produs o reducere substanţială a calităţii sau durabilităţii produselor fabricate de întreprinderea care dispune de embleme comerciale, brevete etc, valoarea acestor embleme, brevete de asemenea se micşorează. Valoarea activului nematerial se diminuează şi în cazul în care acesta nu se utilizează o perioada îndelungată de timp, atît pînă la începutul exploatării, cît şi în decursul duratei de utilizare.

în procesul activităţii întreprinderii unele active nemateriale sini legate reciproc cu alte active nemateriale sau materiale. Din această cauză determinarea valorii de recuperare pe fiecare activ nematerial este dificila sau imposibilă din motivul că ea lipseşte. în acest caz se admite determinarea valorii de recuperare a unui giup de active reciproc legate pentru care există valoarea de recuperare.

Majorarea ulterioară a valorii de recuperare

Majorarea ulterioară a valorii de recuperare a activului nematerial se determină prin metoda, recomandată de prezentul standard sau metoda alternativă admisibilă.acestuia metoda de amortizare trebuie revizuită. De exemplu, situaţia creată la întreprindere poate să predetermine oportunitatea utilizării metodei de calculare a amortizării conform soldului degresiv în locul celei liniare. Sau, invers, dacă

calităţile de consum ale activului pot să se manifeste mai tîrzru, utilizarea drepturilor acordate întreprinderii de licenţă poate fi amânată pe perioada următoare din cauza activizării altor elemente ale planului de afaceri în perioada curentă. Asemenea cazuri servesc drept temei pentru revizuirea metodei de calculare a amortizării şi sumelor corespunzătoare de amortizare pe perioadele curentă şi viitoare.

Recuperarea valorii de bilanţ

. La finele fiecărei perioade de gestiune în cursul duratei de exploatare utilă a activului nematerial întreprinderea precizează valoarea lui de bilanţ. Acest lucra este necesar pentru a determina, dacă valoarea recuperabilă a activului în cauză dat este mai mică decît valoarea de bilanţ. Dacă o asemenea reducere s-a produs, valoarea de bilanţ trebuie să fie diminuată pînă la valoarea de recuperare a activului nematerial. Suma reducerii se trece ia micşorarea capitalului propriu.

Necesitatea aducerii valorii de bilanţ a activelor nemateriale pînă la valoarea recuperabilă a acestora este condiţionată de următoarele circumstanţe. Utilitatea activului poate să se micşoreze, de exemplu, ca consecinţă a schimbării necesităţilor consumatorilor de produse (servicii), la fabricarea cărora acesta participă, în urma activităţii concurenţilor, în cazul înveclurii activelor şi altor factori. Multe active nemateriale nu au o utilizare alternativă, de exemplu, licenţele şi brevetele pentru protecţia mostrelor industriale ale produselor întreprinderii, emblemele comerciale, funcţiile cărora se reduc la publicitatea calităţii şi utilităţii produselor. Din această cauză, dacă s-a produs o reducere substanţială a calităţii sau durabilităţii produselor fabricate de întreprinderea care dispune de embleme comerciale, brevete efc, valoarea acestor embleme, brevete de asemenea se micşorează. Valoarea activului nematerial se diminuează şi în cazulîn care acesta nu seutilizează operioadă îndelungată de timp, atît pînă la începutul exploatării, cît şi în decursul duratei de utilizare.

. în procesul activităţii întreprinderii unele active nemateriale sînt legate reciproc cu alte active nemateriale sau materiale. Din această cauză determinarea valorii de recuperare pe fiecare activ nematerial este dificila sau imposibilă din motivul că ea lipseşte. în acest caz se admite determinarea valorii de recuperare a unui grup de active reciproc legate pentru care există valoarea de recuperare.

Majorarea ulterioară a valorii de recuperare

Majorarea ulterioară a valorii de recuperare a activului nematerial se determină prin metoda recomandată de prezentul standard sau metoda alternativă admisibilă.

Metoda recomandată de prezentul standard

Dacă valoarea activului nematerial a fost diminuată anterior (paragraful 20 al prezentului standard), majorarea ulterioară se efectuează în cazul în care s-au schimbat circumstanţele ce au cauzat reducerea valorii şi în cazul existenţei dovezilor că atare circumstanţe nu se vor repeta în viitorul previzibil.

Metoda alternativă admisibilă

. Majorarea ulterioară a valorii recuperabile a activului conform metodei alternative trebuie să fie reflectată în conformitate cu paragraful 34 al prezentului standard.

în conformitate cu S.N.C. 22 “Asocierea întreprinderilor”, casarea parţială a fondului comercial nu se compensează în perioadele ulterioare. Dacă ia procurarea întreprinderii apare fond comercial, suma de compensare a casării parţiale a acestuia nu prezintă interes pentru utilizatori. Pe de altă parte, nu întotdeauna se poate dovedi şi faptul că circumstanţele, care au cauzat casarea parţială (reducerea valorii) a fondului comercial, nu mai există.

La recuperarea valorii precedente a activului casat parţial sau integral, valoarea de bilanţ a acestuia nu trebuie să depăşească valoarea de recuperare. –

Ieşirea activelor nemateriale

Activul nematerial se casează dinbilanţul întreprinderii la ieşirea acestuia sau în cazul în care întreprinderea nu mai planifică să obţină în viitor un avantaj economic (profit) din utilizarea sau vînzarea lui. La ieşirea activelor nemateriale valoarea de bilanţ se consideră ca cheltuială, iar valoarea venală – ca venit. Rezultatele din ieşiri se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare ca diferenţă între valoarea venală şi valoarea de bilanţ a activelor nemateriale.

Modul de reflectare a cheltuielilor şi veniturilor aferente schimbului activelor nemateriale este expus în paragraful 16 al prezentului standard.

Activele nemateriale care nu se utilizează în continuare de întreprindere şi sînt destinate vînzării, se evaluează la valoarea cea mai mică dintre valoarea de bilanţ sau valoarea netă de vînzare.

Conturile din această ciasă sînt destinate generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung.

Clasa 1 «Active pe termen lung» cuprinde următoarele grupe de conturi: 11 «Active nemateriale (imobilizări necorporale)», 12 «Active materiale (imobilizări corporale) pe termen lung», 13 «Active financiare pe termen lung» şi 14 «Alte active pe termen lung».

ACTIVE NEMATERIALE (IMOBILIZĂRI NECORPORALE)

Contul 111 «Active nemateriale»

Contul 111 «Active nemateriale» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea activelor nemateriale, aflate în patrimoniul întreprinderii şi arendate pe termen lung. Modul de atribuire a elementelor respective la active nemateriale, componenţa şi regulile de evaluare a acestora sînt reglementate de prevederile S.N.C. 13 «Contabilitatea activelor nemateriale».

Contul 111 «Active nemateriale» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă valoarea de intrare sau valoarea reevaluată a activelor nemateriale procurate de la terţi şi create de întreprindere, în credit – valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea aces’tora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.

Contul 111 «Active nemateriale» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

– la achitarea nemijlocită a facturilor

– cu reflectarea datoriei aferente facturilor primite

c) prin schimb

d) în contul aporturilor fondatorilor în capitalul statutar

e) cutitlu gratuit

f) prîmite în arendă pe termen lung (finanţată)

Capitalizarea cheltuielilor ulterioare privind mărirea duratei potenţiale de serviciu sau restabilirea valorilor pierdute ale activelor nemateriale

Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a activelor nemateriale

Conţinutul operaţiilor economice

Casarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale ieşite (la expirarea duratei de exploatare utilă, vînzare, transmitere în arenda finanţată sau cu titlu gratuit)

Casarea amortizării calculate a r.ctivelor nemateriale ieşite

Reflectarea reducerii valorii activelor nemateriale în cazul reevaluării acestora

241 „Casa”

242 „Cont de decontare”

243 „Cont valutar”

244 „Conturi speciale la bancii”

426”Alte datorii pe t.l. calculate”

521«Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»

522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»

539 «Alte datorii pe termenjscurt»

134 «Creanţe pe termen lung»

229 «Alte creanţe pe termen scurt»

313 «Capital nevărsat»

622 «Venituri din activitatea financiară», subcont 622.4

421 „Datorii de arendă pe termen lung»

112 «Active nemateriale în curs de execuţie»

341 «Diferente din reevaluarea”, Subcont 341.1

Debetul conturilor

721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»

113 «Amortizarea activelor nemateriale»

341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
înregistrarea activelor nemateriale: a) create de întreprindere	112 «Active nemateriale în curs de expediţie»
b) procurate de la persoane juridice şi fizice:

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie»

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie» este destinat generalizării informaţiei referitoare la cheltuielile privind crearea de către întreprindere a activelor nemateriale (elaborarea programelor informatice, tehnologiilor noi, soluţiilor tehnice, proiectelor etc). Modul de determinare a cheltuielilor privind crearea activelor nemateriale este reglementat de prevederile S.N.C. 13 «Contabilitatea activelor nemateriale».

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie» este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă sumele cheltuielilor efective privind, crearea activelor nemateriale de către întreprindere, iar în credit – valoarea activelor nemateriale create la finisarea lucrărilor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă cheltuielile acumulate de la începutul executării lucrărilor de creare de către întreprindere a activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe tipurile distincte ale acestora şi pe articole de cheltuieli.

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea cheltuielilor legate nemijlocit de crearea unui activ nematerial distinct de către întreprindere, precum şi a cheltuielilor privind îmbunătăţirea activelor utilizate:

consum de materiale la valoarea de bilanţ
consum de obiecte de mică valoare cu valoarea unitară mai mică decît limita stabilită

211 «Materiale»

213 «Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată»

c) calcularea uzurii obiectelor de mică valoare cu valoarea unitară mai mare decît limita stabilit

214 «Uzura obiectelor de mică valoare si scurta durata”, subcont 214.1

d) calcularea salariilor si contributiilor

pentu asigurarile 531 Datorii fata de personal p retrebuirea muncii ,

subcont 531.1

i 533 „Datorii privind asigu-

e) imputarea valorii servicilor proprii

si prestate”

e) imputarea valorii serviciilor proprii

şi prestate

rarile”

539Altedatorii,subc.539.3

si prestate

f) imputarea cotei cheltuielilor comune de producţie aferente creării şi pregătirii activelor nemateriale spre utilizare

g) trecerea la cheltuieli a unei părţi a cheltuielilor antici pate aferente cheltuielilor privind crearea activelor nemateriale

înregistrarea activelor nemateriale în curs de execuţie intrate cu titlu gratuit

Trecerea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor (în-eazul capitalizării acestora) la cheltuieli privind crearea activelor nemateriale”

521 Datorii pe t.s. privind fact. com.

812 Activitati auxiliare

813 «Consumuri indirecte de producţie»

141 «Cheltuieli antici pate pe termen lung»

.251 «Cheltuieli anticipate curente»

622 «Venituri din activjtatea financiară»,

subcont 622.4

411 «Creditébancare pe termen lung»

413«împrumuturipétermen.lung

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie» se creditează prin debitul urmatoarilor conturi


Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
înregistrarea activelor nemateriale create de întreprindere la cost efectiv Imputarea (capitalizarea) cheltuielilor ulterioare privind îmbunătăţirea,	111 «Active uemateriale»
perfecţionarea activelor nemateriale la majorarea valorii acestora	111 «Active nemateriale»
Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor nemateriale în curs de execuţie ieşite	721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»

Contul 112 «Active nemateriale în curs de execuţie» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
înregistrarea activelor nemateriale create de întreprindere la cost efectiv Imputarea (capitalizarea) cheltuielilor ulterioare privind îmbunătăţirea,	111 «Active nemateriale»
perfecţionarea activelor nemateriale la majorarea valorii acestora	111 «Active nemateriale»
Trecerea Ia cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor nemateriale în curs de execuţie ieşite	721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»

Contul 113 «Amortizarea activelor nemateriale»

Contul 113 «Amortizarea activelor nemateriale» este destinat generalizării informaţiei privind amortizarea activelor nemateriale, aflate în patrimoniul întreprindem, precum şi ă ceior arenaaWpe Germen îung.ivilfaunl^ââ^in^avy^ a sumei de amortizare este reglementat de prevederile S.N.C. 13 «Contabilitatea activelor nemateriale».

Contul ll3 «Amortizarea activelor nemateriale» este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit – casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de gestiune.

La contul 113 «Amortizarea activelor nemateriale» pot fi deschise următoarele subconturi: 1131 «Amortizarea cheltuielilor de constituire», 1132 «Amortizarea fondului comercial (goodwill-ului)», 1133 «Amortizarea brevetelor», 1134 «Amortizarea emblemelor comerciale», 1135 «Amortizarea licenţelor», 1136 «Amortizarea programelor informatice», 1137 «Amortizarea altor active nemateriale», 1138 «Amortizarea activelor nemateriaie arendate pe termen lung».

Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.

Contul 113 «Amortizarea activelor nemateriale» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Calcularea amortizării activelor nemateriale în funcţie de destinaţia utilizării acestora

121 «Active nemateriale în curs de
execuţie»

«Cheltuieli comerciale, subcont 712.8
«Cheltuieli generale administrative»,

Subcont 713.2

813 «Coasumuri indirecte de producţie» ,

Subcont 813.2

Modificarea interioară a amortizării (în cadrul contului) la trecerea activelor nemateriale arendate pe termen lung în componenţa activelor proprii

113 «Amortizarea activelor nemaţeriale»

Contul 113 «Amortizarea activelor nemateriale» se debitează, prin creditul următoarelor conturir

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Casarea amortizării acumulate aferente activelor nemateriale ieşite Modificarea interioară a amortizării (în cadrul contului) la trecerea activelor nemateriale arendate pe termen lung în componenţa activelor proprii		111 «Active nemateriale»
		113 «Amortizarea activelor nemateriale»

Contabeletatea activilor materiale

pe termen lung ( conform S.N.C 16 )

Activelor materiale achiziţionate la asocierea-eolmpaniilor şi evaluate iniţial la valoarea venală chiar şi în cazul m care aeeăsta depăşeşte costullor;

modificării costului activelor materiale ca rezultat al inflaţiei-contabilizate în conformitate cu S.N.C 29 “Informaţia financiară în condiţiile economiei hiperinflaţioniste”.

întreprinderea poate să examineze activele materiale pe termen lung în conformitate cu prezentul standard sau ca proprietate ihvestiţională potrivit S.N.C. 25 “Contabilitatea investiţiilor”.

Definiţii

în prezentul standard noţiunile utilizate semnifică: Active materiale pe termen lung – active care îmbracă o formă fizică naturală, au o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării.

Active materiale pe termen lung uzurabile (epuizabile) – active care au o durată de utilizare (exploatare, extracţie) limitată, la care se calculează uzura (epuizarea). Uzura se calculează la mijloacele fixe, iar epuizarea – la resursele naturale.

Active materiale pe termen lung neuzurabile – active care au o durată de utilizare nelimitată sau se află în proces de creare. Acestea cuprind terenurile şi activele materiale în curs (investiţiile capitale).

Mijloace fixe – active materiale (mijloace de muncă), preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sînt destinate închirierii sau pentru scopuri administrative.

Active materiale în curs (investiţii capitale) – cheltuieli pentru achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unui proces îndelungat (achiziţionarea utilajului care necesită montaj, construcţia clădirilor şi construcţiilor speciale, plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene).

Terenuri – un tip special de imobil care are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat închirierii.

Resurse naturale – partea naturală a activelor materiale pe termen lung, care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos etc, extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelungate.

Valoarea de intrare (valoarea de procurare sau valoarea istorică) – suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora sau valoarea venală sub altă formă de compensare, acordată la achiziţionarea sau crearea activelor materiale pe termen lung.

Valoarea de bilanţ – suma cu care activele materiale pe termen lung sînt evaluate la data întocmirii bilanţului. La.mijloacele fixe şi resursele naturale aceasta este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura (epuizarea) acumulată. Valoarea de bilanţ a terenurilor o constituie valoarea de intrare sau reevaluată a acestora, iar valoarea de bilanţ a activelor materiale îh curs este egală cu suma cheltuielilor efective sau cu valoarea reevaluată.

Valoarea corectată a mijloacelor fixe – valoarea mijloacelor fixe determinată după efectuarea investiţiilor capitale ulterioare în cazul ameliorării stării activelor.

Valoarea reevaluată – valoarea activelor materiale determinată ca urmare a reevaluării acestora.

Valoarea venală – suma cu care un activ ar putea fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente^

Valoarea uzurabilă – valoarea de intrare a obiectului de mijloace fixe sau o

altă sumă, care substituie valoarea acestuia în rapoartele financiare, diminuată cu valoarea probabilă rămasă în momentul achiziţionării activului.

Valoarea epuizabilă a resurselor naturale – valoarea de intrare sau altă valoare a resurselor naturale diminuată cu valoarea probabilă rămasă.

Valoarea rămasă – suma netă (valoarea bunurilor materiale utilizabile), pe care întreprinderea prevede să 6 obţină la expirarea duratei de utilizare a activului.

Durata de funcţionare utilă se determină conform:

a) perioadei în decursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului;

b) cantităţii de unităţi de producţie, volumului de lucrări, servicii pe care
întreprinderea prevede să le obţină din utilizarea obiectului.

Uzura mijloacelor fixe – repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcţionare utilă.

Epuizarea resurselor naturale – repartizarea proporţională a valorii epuizabile a resurselor naturale în raport cu volumul rezervelor extrase.

Suma (valoarea) de recuperare – suma pe care întreprinderea presupune să o recupereze ca rezultat al utilizării activului, inclusiv valoarea rămasă în cazul ieşirii acestuia.

Constatarea activelor materiale pe termen lung

Unitatea (obiectul) activelor materiale se constată ca activ în cazul în care:

a) există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestuia întreprinderea
va obţine un avantaj (profit) economic;

b) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste două condiţii nu pot fi satisfăcute, activul se consideră drept cheltuială a perioadei de gestiune. Activele materiale pe termen lung reprezintă o parte considerabilă din toate activele întreprinderii. De aceea este foarte important, cum aceste active vor fi prezentate în situaţia financiară a întreprinderii. întreprinderea trebuie să determine, dacă investiţiile capitale efectuate pentru achiziţionarea sau crearea unui oarecare obiect reprezintă un activ sau cheltuială. Aceasta poate să influenţeze substanţial mărimea rezultatelor activităţii întreprinderii.

Dacă întreprinderea stabileşte că obiectul activelor materiale răspunde cerinţelor primului criteriu de constatare (paragraful 7, punctul a), este necesară fundamentarea gradului de certitudine privind obţinerea avantajului economic viitor (profitului) în baza datelor existente la momentul constatării iniţiale. în cazul existenţei unor argumente suficiente privind obţinerea avantajului economic din utilizarea activului, întreprinderea garantează că va obţine acest avantaj şi poate să’-l achiziţioneze. Dacă întreprinderea nu este sigură că va obţine un avantaj economic ca urmare a efectuării operaţiei de achiziţionare a activului, o atare operaţie poate fi anulată fără pierderi considerabile. în acest caz nu există nici un temei de constatare a activului.

Condiţiile celui de-al doilea criteriu de constatare (paragraful 7, punctul b) sînt satisfăcute, de obicei, uşor în operaţia de schimb,

(cumpărare) a activului, în care se determină valoarea de intrare a acestuia. Dacă activul este creat de întreprindere fără atragerea unor terţi, valoarea de intrate poate fi măsurată exact prin totalitatea cheltuielilor privind achiziţionarea materialelor,, forţei de muncă, a altor resurse utilizate în construirea, montarea, instalarea lui.

La determinarea unei unităţi (obiect) a activelor materiale pe termen lung este necesar a lua în considerare particularităţile caracteristice unor tipuri de active şi întreprinderi. De exemplu, piesele de schimb intrate împreuna cu activul achiziţionat se includ în valoarea de intrare a acestuia. Din momentul punerii în funcţiune a unui asemenea activ uzura se calculează, pornind de la valoarea uzurabilă a activului, inclusiv valoarea acestor piese de schimb. La reparaţia

acestui activ valoarea pieselor de schimb cheltuite, care figurează în garnitură, nu se include în consumuri sau cheltuieli. Dacă întreprinderea prevede să utilizeze utilajul de rezervă mai mult de un an, acesta se trece la mijloacele fixe. în acest caz pentru utilajul de rezervă se calculează uzura în cursul perioadei care nu depăşeşte durata de funcţionare utilă a activului aferent.

Activul achiziţionat de întreprindere poate să cuprindă cîteva elemente componente cu diverse durate de funcţionare utila. în acest caz, fiecare element component se contabilizează separat, iar uzura este necesar să fie. calculată de asemenea separat. De exemplu, avionul şi motoarele acestuia au diferite durate de funcţionare utilă, de aceea acestea trebuie să fie contabilizate ca active amortizabile distincte.

întreprinderea poate să achiziţioneze activul pentru securitatea şi protecţia mediului înconjurător din utilizarea căruia nu ya obţine nemijlocit un avantaj economic. însă o atare achiziţionare este necesară pentru obţinerea unui avantaj din activele aferente, de aceea aceasta se constată drept activ. Un atare activ se constată numai în acel grad în care valoarea de bilanţ a acestuia şi a activelor legate de el nu depăşeşte valoarea lor totală de recuperare luate în ansamblu. De exemplu, întreprinderea din industria chimică este nevoită să perfecţioneze noile metode (forme) de transportare şi păstrare a produselor chimice în conformitate cu cerinţele contemporane privind protecţia mediului înconjurător _r fabricarea şi păstrarea produselor chimice toxice. Aceste perfecţionări noi se constată drept active cu condiţia că ele se recuperează, deoarece fără ele întreprinderea nu este în stare să producă şi să vîndă produsele sale chimice.

Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung

Obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Valoarea de intrare a obiectului activelor materiale pe termen lung constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi taxele pentru import^ impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislaţie, cheltuielile de aducere a activului achiziţionat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Rabaturile comerciale şi scontul (înlesnirile) la cumpărare, se scad la determinarea valorii de cumpărare a activului. Cheltuielile de aducere a activului în stare de lucru, precum şi cele aferente achiziţionării acestuia cuprind:

cheltuielile pentru pregătirea şantierului de construcţie;
cheltuielile de transport şi achiziţionare;
cheltuielile de montaj, instalare;

d) cheltuielile de salarizare, a specialiştilor, de exemplu, a arhitecţilor şi
inginerilor.

Dacă achitarea activului este amînată după termenul obişnuit de acordare a creditului, valoarea acestuia la momentul achiziţionării este egală cu echivalentul mijloacelor băneşti. Diferenţa dintre aceasta sumă a echivalentului şi plăţile generale se consideră drept cheltuială aferentă plăţii ddbînzilor pentru credit, dacă aceasta nu se capitalizează în conformitate cu metoda alternativă admisibilă, prevăzută de S.N.C. 23 “Cheltuielile privind împrumuturile”.

La intrare activele materiale pe termen lung’se reflectă în contabilitate la valoarea de intrare care este egală pentru:

obiectele create la întreprinderea propriu-zisă – cu costul efectiv, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
clădirile şi construcţiile speciale executate după metoda de construcţie în antrepriză – cu valoarea contractuală a obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) obiectele achiziţionate contra plată de la întreprinderi ţi terţe persoane:
– clădiri şi construcţii speciale – cu valoarea de cumpărare plus eheltuilelile

legate de reparaţie şi aducerea acestora în stare de lucru;

terenuri – cu valoarea de cumpărare plus “cheltuielile de achiziţionare în conformitate cu prevederile paragrafelor 72-75 ale prezentului standard;
maşini şi utilaje – cu valoarea de cumpărare diminuată cu rabatul acordat, reducerea acordată,plus cheltuielile pentru procurarea acestora (asigurarea, taxele vamale, impozitele şi taxele, cheltuielile de transport), cheltuielile pentru montare, instalare, experimentare etc.

în valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziţionate, se includ şi dobînzile plătite la împrumuturi sau credite în conformitate cu prevederile S.N.C. 23 “Cheltuielile privind împrumuturile”;

d) activele achiziţiopate pe calea schimbului la valoarea negociată de părţi,
care se determină în mod riguros în succesiunea stabilită:

valoarea venală a obiectului primit în schimb sau oferit pentru schimb, corectată cu suma mijloacelor băneşti sau a echivalentelor acestora plătite (primite);
valoarea de bilanţ a activelor care urmează să fie schimbate, dacă nu există valoarea de piaţă real confirmată;

– valoarea contractuală (conform paragrafului 18 al prezentului standard);

e) activele primite cu titlu gratuit, precum şi sub formă de subvenţii
guvernamentale – cu valoarea venală. Dacă nu există o valoare de piaţă real confirmată, valoarea de intrare este determinată de o expertiză independentă sau la suma stabilită conform datelor din actele de primire-predare , cu suplimentarea în cazurile necesare a cheltuielilor de pregătire a activelor pentru exploatare;

‘- mijloace fixe rezultate din fuziunea întreprinderilor – cu valoarea venală.

Valoarea de intrare a activelor, pe care le deţine arendaşul în condiţiile chiriei finanţate, se determină în bâza regulilor prevăzute de S.N.C. 17 “Contabilitatea chiriei”.

Valoarea de bilanţ ă activului poate fi (hminuată cu suma corespunzătoare a subvenţiilor de stat la intrarea acestuia conform cerinţelor S.N.C. 20 “Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat”.

Schimb de active materiale

întreprinderile pot să achiziţioneze active materiale pe calea schimbului, adică prin vînzarea pe bază de barter sau contravînzare. Se distinge schimb total şi parţial, precum şi schimb cu active identice şi neidentice; Schimbul se consideră total în cazul în care valoarea venală a activului schimbat este egală cu valoarea venală a activului primit. în cazul în care valoarea venală a activului schimbat este mai mare sau mai mică. decît valoarea venală a activului primit, schimbul se consideră parţial. La schimbul parţial al activelor, în tranzacţie, întotdeauna participă mijloacelebăneşti-sau echivalentele acestora. Schimbul poate fi efectuat cu obiecte identice (destinate fabricării unuia şi aceluiaşi tip de produse), de exemplu, strung cu strung, staţia service cu staţie de acelaşi tip, hotel cu hoteL sau cu obiecte neidentice – camionul se schimbă cu un strung sau invers. Sînţ posibile cazuri de schimb al unui tip de active cu active de alt tip, de exemplu, obiectul mijloacelor fixe cu investiţii, stocuri de mărfuri şi materiale etc. In toate cazurile de schimb valoarea de intrare a activului achiziţionat şi a activului schimbat se estimează la valoarea venală. Dacă valoarea venală a obiectului achiziţionat este mai mare (mai mică) decît valoarea venală a obiectului schimbat, schimbul se efectuează, ţinînd cont de corecţiile mijloacelor băneşti sau ale echivalentelor acestora. Dacă în operaţiile de schimb al activelor participă mijloacele băneşti sau echivalentele acestora, aceasta demonstrează că obiectele schimbate nu au o valoare venală identică. In acest caz are loc schimbul parţial de active.

Activul poate fi achiziţionat în schimbul altui activ identic care se utilizează pentru fabricarea aceluiaşi tip de produse şi are aceeaşi valoare venală ca şi cel dat pentru schimb. Obiectul -poate, de asemenea, fi vîndut în schimbul cotei acţionarilor în activul identic. în ambele cazuri, dacă procesul de achiziţionare (vînzare) nu este încheiat, nu se constată nici un fel de venituri sau cheltuieli. Valoarea activului achiziţionat în acest caz este valoarea de bilanţ â activuluischimbat. Valoarea venală a activului primit poate fi o dovadă a pierderii valorii de intrare a activului oferit în schimb. în acest caz, valoarea activului predat se casează parţial, iar valoarea diminuată a acestuia se adaugă la valoarea activului achiziţionat.

Regulile de constatare a veniturilor şi cheltuielilor sînt predeterminate de caracterul obiectelor schimbate. în cazul schimbului activelor neidentice, se constată şi pierderile, şi profiturile; în cazul schimbului activelor identice, pierderile se constată, iar profiturile nu se constată.

Dacă în cazul schimbului obiectelor identice şi neidentice valoarea, venală este mai mica .decît valoarea de bilanţ a obiectului dat în schimb, diferenţa dintre aeestea se consideră ca pierdere şi nu se trece la preţul activului primit. Dacă în cazul schimbului obiectelor neidentice valoarea venală este mai mare decît valoarea de bilanţ a activului schimbat, diferenţa se constată ca profit şi nu se raportă la valoarea^activului primit. în-cazul în care la schimbarea activelor identice valoarea venală a obiectului schimbat, coordonată de părţi, este mai mare decît valoarea de bilanţ a acestuia, profitul nu se constată. Diferenţa apărută în acest caz se trece la valoarea rămasă a obiectului transmis, diminuîiîd ..astfel valoarea de cumpărare a activului achiziţionat pe calea schimbului.

Mijloace fixe

Componenţa mijloacelor fixe în componenţa mijloacelor fixe sînt incluse obiectele a căror valoare unitară depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie şi sînt utilizate mai mult de un an:

clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisiune, maşinile şi utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, demăsurare, reglare şi utilajede laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje, mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producţie şi de uz casnic, plantaţiile perene, cheltuielile capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuieli capitale pentru mijloacele fixe luate cu ..chirie, fondurile de bibliotecă etc).

Obiectele din categoriile “Acoperire cu prelată a cupolei şi părţilor laterale ale circului”, “Agregate bituminoase de topire şi cazane pentru bitum”, “Instalaţii de ardere a gâzelor”, “Instrumente”, evidenţiate după a cincea categorie a clasificării mijloacelor fixe, se consideră, de asemenea, mijloace fixe.

Investiţiile capitale în plantaţiile perene şi ameliorarea terenurilor sînt incluse în componenţa mijloacelor fixe anual, pînă la intrarea în perioada de rodire, în suma cheltuielilor aferente suprafeţelor date în folosinţă, indiferent de încheierea întregului complex de lucrări. Investiţiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie separată de mijloace fixe.

Indiferent de valoare mijloacele fixe cuprind maşinile şi uneltele agricole, animalele adulte de lucru şi cele productive, instrumentele de construcţie şi mecanizate.

Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul punerii îh funcţiune a acestora în baza documentelor perfectateîn modul cuvenit.

Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau lâ stocuri de mărfuri şi materiale:

a) clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa operaţională şi sînt destinate pentru scopuri investiţionale;

b) animalele tinere şi la îngrăşat;
e) obiectele destinate închirierii.

Investiţii capitale ulterioare pentru ameliorarea stării mijloacelor fixe

Investiţiile capitale ulterioare pentru ameliorarea suplimentară a stării obiectelor mijloacelor fixe în procesul utilizării acestora se trec la majorarea valorii de bilanţ a acestora în cazul în care întreprinderea va obţine în urma acestor investiţiu un avantaj economic care îl depăşeşte pe cel evaluat iniţial la achiziţionare. Dacă în urma efectuării investiţiilor capitale ulterioare întreprinderea nu va obţine avantaje economice mai mari decît cele evaluate iniţial, atare investiţii se consideră drept cheltuieli ale perioadei de gestiune, în care au survenit.

Ameliorarea stării activelor care măreşte avantajul economic (profitul) poate surveni în cazul:

a), reconstrucţiei întreprinderii în scopul majorării duratei de funcţionare utilă, inclusiv sporirea capacităţii de producţie;

ridicării calităţii unor părţi componente separate subansamblurilor, mijloacelor fixe în scopul îmbunătăţirii substanţiale a calităţii produselor fabricate;
aplicării noilor procese de producţie care contribuiei la reducerea considerabilă a cheltuielilor activităţii de bază.

Cheltuielile pentru reparaţia curentă sau exploatarea mijloacelor fixe se efectuează pentru a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii de la acestea a avantajelor (profitului) economice viitoare în proporţiile determinate la achiziţionare. De exemplu, cheltuielile pentru asistenţa tehnică şi reparaţiile curente la clădiri, construcţii speciale şi utilaje sînt destinate păstrării şi nu sporirii avantajelor economice evaluate iniţial. De aceea acestea sînt reflectate drept consumuri sau cheltuieli ale perioadei în care au apărut, în conformitate cu S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.

Reparaţia capitală a mijloacelor fixe se efectuează pentru menţinerea acestora în stare de lucru normală sau în scopul măririi duratei de funcţionare utilă în comparaţie cu durata stabilită la constatarea (înregistrarea) iniţială. Dacă în urma reparaţiei capitale a obiectului nu creşte productivitatea acestuia sau durata de funcţionare utilă, cheltuielile pentru aceste reparaţii se consideră drept consumuri sau cheltuieli ale perioadei, adică se trec la cheltuielile (consumurile) curente. Dacă în urma efectuării reparaţiei capitale durata de exploatare utilă a obiectului se măreşte, atunci cheltuielile pentru această reparaţie se consideră ca investiţii capitale (se capitalizează) şi se trec la majorarea valorii obiectului reparat.

Modul de contabilizare a investiţiilor capitale ulterioare, apărute în perioada de exploatare a obiectului mijloacelor fixe depinde de circumstanţele acceptate la evaluarea şi constatarea iniţială a obiectului respectiv, precum şi de faptul dacă aceste investiţii sînt recuperabile. De exemplu, în cazul în care valoarea dé bilanţ a unei unităţi de mijloace fixe reflectă deja pierderea avantajului economic, investiţule capitale ulterioare pentru restabilirea acestuia, pe care aşteaptă să-1 obţină, se capitalizează. O atare capitalizare şe efectuează numai în limitele care nu depăşesc valoarea de recuperare a activului respectiv. Diferenţa investiţiilor capitale ulterioare care depăşeşte suma de recuperare se raportează la cheltuielile perioadei de gestiune.

Acelaşi lucru şe întîmpiă şi în cazul în care activul achiziţionat necesită efectuarea investiţiilor capitale^ care sînt necesare pentru aducerea acestuia în stare de lucru. De exemplu, clădirea procurată trebuie reconstruită. Investiţiile capitale ulterioare, în urmă cărora creşte productivitatea activului se trec, de asemenea, la majorarea valorii acestuia, cu condiţia că aceste investiţii pot fi recuperate în perioada utilizării viitoare a activului.

Subansamblurile de bază, piesele unor obiecte ale mijloacelor fixe pot necesita o schimbare sistematică. De exemplu, esté necesar a înlocui de nenumărate ori, în decursul duratei de funcţionare a avionului, părţile interioare ale avionului (locurile, bucătăria etc). Prin urmare, aceste componente sînt contabilizate ca obiecte distincte, deoarece au durate de funcţionareutilă,care sedeosebescde duratele obiectului propriu-zis. Astfel, dacă elementul component înlocuit sau reconstruit este constatat drept activ, investiţiile capitale realizate pentru substituirea acestuia se contabilizează ca achiziţionare a activului, iar elementul înlocuit se casează ca activ sece din funcţiune. .

Evaluarea efectuata după constatarea iniţială a activelor Metoda recomandată de condiţiile standardului

După constatarea iniţială, activul trebuie să fie contabilizat la valoarea de intrare a acestuia, diminuată cu uzura acumulată. De aceea în conformitate cu paragraful 54 al prezentului standard, în perioada de exploatare a obiectului trebuie diminuată permanent valoarea acestuia pînă la valoarea de recuperare.

Dacă activul a pierdut parţial .valoarea de intrare, prin urmare şi avantajul economic corespunzător, rezultat din calamităţile naturale (furtuni, inundaţii, incendii etc.) sau avarii, deteriorări, o parte din valoarea de bilanţ a acestuia în mărimea pierderii valorilor trebuie să fie trecută, la cheltuieli. O atare casare a valorii se efectuează pe fiecare obiect separat.

Metoda alternativă admisibilă

întreprinderea poate să aplice metoda alternativă de evaluare a mijloacelor fixe, potrivit căreia: dacă după, constatarea iniţială activul a fost evaluat, acesta trebuie’să fie contabilizat la valoarea reevaluată, care constituie valoarea venală la data reevaluării diminuată cu suma respectivă a uzurii acumulate. Reevaluarea se efectuează regulat pentru ca valoarea de bilanţ să nu difere substanţial de valoarea venală la data întocmirii bilanţului.

Reevaluarea mijloacelor fixe

Valoarea .venală a mijloacelor fixe este valoarea de piaţă, ţinînd cont de destinaţia utilizării acestora. Această valoare se determină prin expertiza estimativă efectuată de către specialişti (estimatori) calificaţi. Dacă la unele obiecte speciale de active materiale sau din cauza vînzării rare a obiectelor, cu excepţia cazurilor eînd acestea reprezintă o parte a

afacerilor permanente, lipseşte valoarea de piaţă confirmată, evaluarea acestora se efectuează la valoarea de recuperare.

Valoarea venală a obiectului mijloacelor fixe se determină, ţinînd cont de destinaţia utilizării acestuia în prezent, adică la data evaluării. Cînd se prevede utilizarea activului conform altor-destinaţii, acesta va fi evaluat, ca şi celelalte obiecte utilizate, în aceleaşi scopuri. De exemplu, nu este legitimă evaluarea clădirii şi utilajului întreprinderii la valoarea de consum, dacă terenul pe care se află întreprinderea se evaluează la preţul de piaţă liber al terenului destinat replanificării pentru un centru comercial.

Frecvenţa reevaluării activelor depinde de gradul modificărilor survenite în valoarea venală a activului respectiv supus reevaluării şi se determină autonom de întreprindere. Dacă valoarea venală a obiectului deja reevaluat diferă considerabil de valoarea de bilanţ a acestuia (ca rezultat al inflaţiei, modificării bruşte a preţurilor la obiectul respectiv pe piaţăetc), acesta trebuie să fie supus din nou reevaluării. Obiectele mijloacelor fixe, a căror valoare venală este instabilă şi se modifică considerabil, şe reevaluează anual, de regulă, la finele anului. Obiectele mijloacelor fixe (clădirile, construcţiile speciale), a căror valoare venală se modifică neînsemnat, sînt supuse reevaluării o dată în trei-cinci ani. . -34*. Dacă. un obiect dintr-o grupă oarecare de active este reevaluat, este necesară reevaluarea întregii grupe de obiecte. Grupă se consideră în cazul dat o totalitate de obiecte omogene prin conţinutul şi modul de utilizare în activitatea economică (sau prin componenţa naturală şi materială): clădirile, construcţiile speciale, maşinile şi utilajele, instalaţiile de transmisie, mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producţie, inventarul de uz casnic, animalele de lucru şi productive, plantaţiile perene ete.

La reevaluarea obiectelor, care alcătuiesc o grupă de active, toate obiectele se reevaluează simultan. în caz contrar, sînt inevitabile reevaluarea selectivă a activelor şi reflectarea rezultatelor acesteia în rapoartele financiare, ceea ce conduce la trecerea cheltuielilor şi valorii lor la date diferite, şi, prin urmare, la incomparabilitatea indicatorilor corespunzători.

La reevaluarea obiectului mijloacelor fixe este necesar a calcula şi suma
uzurii acumulate a acestuia la data reevaluării care se determină:

prin produsul sumei uzurii obiectului pînă la reevaluare şi a coeficientului modificării valorii de bilanţ după reevaluarea acestuia. Acest coeficient se calculează prin raportul dintre valoarea de înlocuire (reevaluată) a activului şi valoarea de bilanţ a acestuia pînă la reevaluare;
din valoarea de bilanţ a obiectului după reevaluarea acestuia se scade uzura acumulată, calculată după reevaluare, în acest caz uzura este egală cu zero. Această metodă poate fi aplicată pentru grupa “Clădiri”.

Rezultatele reevaluării obiectului mijloacelor fixe după constatarea
acestuia ca activ se reflectă în felul următor:

suma majorării valorii de bilanţ se trece la majorarea capitalului propriu în postul de bilanţ “Diferenţa din reevaluarea activelor”;
suma reducerii valorii de bilanţ se trece la micşorarea capitalului propriu în postul de bilanţ “Diferenţa din reevaluarea activelor”.

Aceste modificări ale valorii de bilanţ sînt reflectate pe fiecare activ în parte. Este interzisă compensarea reducerii valorii de bilanţ din* reevaluarea unui activ pe seama majorării valorii de bilanţ a altui activ. Cînd mijloacele fixe şi alte active pe termen lung sînt scoase din uz sumele majorării şi micşorării valorii de bilanţ sînt trecute respectiv la venituri şi cheltuieli ale activităţii de investiţii.

Impozitul din venit în partea formată din reevaluarea activelor se tratează în conformitate cu S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”.

Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe

Durata de funcţionare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de active omogene este determinată de

întreprindere în mod independent la momentul achiziţionării, ţinînd cont de experienţa de lucru cu asemenea active, starea reală a obiectelor în perioada curentă, necesitatea efectuării reparaţiei şi întreţinerii activelor, tendinţele actuale de dezvoltare în domeniul tehnologiei sau pentru fabricarea n»ilor produse, sau prestarea noilor servicii. In cazul în care experienţa de lucru este joasă, este anevoios a determina durata de funcţionare utilă, de aceea ea poate fi calculată exact numai prin expertiză.

Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe uzurabile la întreprindere poate fi mai scurtă decît durata’fizică de serviciu. Durata fizică de serviciu este perioada calculată pentru.u^ură fizică a activului, inclusiv perioada pînă devine inutilizabil.. Aceasta depinde de uzura fizică propriu-zisă, determinată de intensitatea (numărul de schimburi), de utilizarea activului sau de programul întreprinderii privind repararea şi asistenţa tehnică a acestuia, precum şi de învechirea (uzura) morală a activului.

Uzura morală a activelor are loc odată cu schimbarea tehnologiei producţiei sau perfecţionarea acesteia, modificarea cererii pieţei la produsele fabricate, serviciile prestate, precum şi în urma restricţiilor juridice (termenele ifinale ale acţiunii contractului de închiriere, brevetelor).

Durata de funcţionare utilă a activului este determinată de perioada în decursul căreia acesta poate fi util întreprinderii. Metodica de gestiune a mijloacelor fixe poate să prevadă ieşirea acestora la expirarea sau numai a unei părţi a duratei fizice de serviciu, sau după obţinerea numai a unei părţi a avantajului economic din obiectul corespunzător. 0 astfel de sbluţie trebuie să fie argumentată în baza experienţei de lucru a întreprinderii cu astfel de active.

Calcularea uzura mijloacelor fixe

Suma uzurii unei unităţi (a obiectului de inventar) a mijloacelor fixe este determinată după scăderea din valoarea de intrarea obiectului a valorii previzibile rămase care, de regulă, este neînsemnată. Valoarea rămasă se determină la data achiziţionării obiectului şi ulterior nu se majorează ca urmare a modificării preţurilor. Dacă, însă, întreprinderea aplică metoda alternativă admisibilă de evaluare, valoarea rămasă este revizuită la data reevaluării activului.

Dacă activul achiziţionat prevede cheltuieli însemnate pentru demontarea, deplasarea sau restabilirea acestuia la sfîrşitul termenului de

exploatare utilă, astfel de cheltuieli se reflectă ca un tip separat de cheltuieli pe toată durata de funcţionare a activului prin crearea rezervei. La ieşirea activului cheltuielile efective sînt trecute la diminuarea rezervei create. Suma cheltuielilor efective care depăşeşte mărimea rezervelor créate este trecută la cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung, iar rezervele create în plus sînt trecute la veniturile privind ieşirea activelor materiale pe termen lung.

Suma uzurii unităţii (obiectului) mijloacelor fixe este repartizată sistematic pe toată durata de funcţionare utilă. Metoda de calculare utilizată trebuie să reflecte modelul, schema, conform căreia întreprinderea obţine un avantaj economic din utilizarea activului. De exemplu, dacă întreprinderea intenţionează să obţină din activul utilizat un avantaj economic uniform în decursul duratei de utilizare a acestuia, metoda de calculare a uzurii trebuie, de asemenea, să fie uniformă. Dacă însă ea planifică să obţină un avantaj economic mai mare în prima jumătate a duratei de exploatare utilă, iar în a doua jumătate – un avantaj mai mic, atunci şi metoda de .calculare a uzurii trebuie să corespundă acestei scheme. Uzura calculată a activului în fiecare perioadă de gestiune trebuie să fie constatată drept consumuri şi cheltuieli în cazul în care acesta nu se include în valoarea de bilanţ a altui activ material pe termen lung.

în procesul utilizării activului avantajul economic întruchipat în acesta se reduce, de aceea valoarea de bilanţ a activului se micşorează treptat pe măsura calculării uzurii şi raportării acesteia la consumuri sau cheltuieli.

La calcularea uzurii activului pot fi aplicate diverse metode: metoda casării liniare, proporţional volumului produselor (serviciilor), metoda soldului degresiv, metoda degresiva cu rată descrescătoare. Metoda casării liniare conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare utilă a activului. Casarea valorii amortizabile a activului proporţional volumului produselor (serviciilor) prevede trecerea la consumuri şi cheltuieli a.sumei uzurii în funcţie de volumul produselor fabricate (serviciilor). La utilizarea metodei soldului degresiv mărimea uzurii calculate pe toată durata de funcţionare utilă a activului se micşorează permanent.

Metoda degresiva cu rată descrescătoare prevede includerea în consumuri şi cheltuieli a sumei calculate în baza utilizării presupusă a productivităţii activelor. Metoda aplicată se alege de întreprindere în mod independent, în baza modelului presupus de obţinere a avantajului economic şi se utilizează consecutiv de la o perioadă de gestiune la alta, dacă п-ац survenit modificări în modelul stabilit anterior.

Suma uzurii calculate a activului în perioada de gestiune se consideră, de obicei, drept¹ cheltuială. în caz de necesitate activul amortizabil poate fi utilizat de întreprindere pentru crearea altui activ. în acest caz suma uzurii calculate se

include în costul altui activ şi în valoarea de bilanţ a acestuia. De exemplu, uzura calculată a mijloacelor fixe a întreprinderii industriale poate fi inclusă în cheltuielile de producţie a stocurilor de mărfuri şi materiale (Ş.N.G. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”). în acelaşi mod uzura calculată a mijloacelor fixe la construcţia obiectelor în regie proprie se include în cheltuielile de construcţie care se capitalizează. în mod analogic uzura activelor utilizate în scopul dezvoltării producţiei poate fi inclusă în cheltuielile de executare a lucrărilor de proiectare şi experimentare, care se

capitalizează în conformitate cu S.N.C. 9 “Contabilitatea cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice şi lucrări de proiectare şi experimentare”.

Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe

întreprinderea revizuieşte periodic durata de funcţionare utilă a obiectului mijloacelor fixe. în cazurile în care durata probabilă de funcţionare utilă diferă considerabil de evaluarea anterioară a activului, mărimea uzurii calculate a mijloacelor fixe pe perioadele de gestiune curentă şi viitoare trebuie să fie corectată.

– Uneori determinarea duratei de funcţionare utilă a activului este influenţată de factorii obiectivi. De exemplu, durata poate fi prelungită ca urmare a realizării investiţiilor capitale ulterioare, deoarece se îmbunătăţeşte calitatea activului în comparaţie cu evaluarea iniţială a acestuia sau cu norma de productivitate şi, viceversa, aceasta se micşorează ca rezultat al modificărilor tehnologice sau ai reducerii cererii pe piaţă a producţiei fabricate de activul respectiv. Prin urmare, în aceste cazuri durata de funcţionare utilă şi normele de calculare a uzurii mijloacelor fixe pe perioadele curentă şi viitoare trebuie să fie corectate.

Organizarea oportună şi calitativă a lucrărilor de reparaţie şi a asistenţei tehnico-prof ilactice a activului contribuie, de asemenea, la mărirea duratei de funcţionare utilă a acestuia sau la majorarea valorii rămase. Calcularea uzurii mijloacelor fixe este necesară, ţinînd cont de factorii menţionaţi.

Revizuirea metodei de calculare a uzurii mijloacelor fixe

întreprinderea poate să reexamineze periodic metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe aplicată. Drept temei pentru aceasta servesc modificările considerabile survenite în modelul presupus de obţinere a avantajului economic rezultat din folosirea activului respectiv. De exemplu, întreprinderea la o anumită etapă poate să planifice producţia unui volum mai mic sau mai mare de produse cu participarea activului respectiv în raport cu volumul prevăzut de grafic în momentul achiziţionării acestuia. Dacă metoda de calculare a uzurii aleasă de întreprindere s-a dovedit a fi greşită, aceasta de asemenea trebuie să fie revăzută. In acest caz suma uzurii, care trebuie să fie calculată pe perioadele curentă şi viitoare, trebuie să fie corectată.

Recuperarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe

In procesul funcţionării activul îşi pierde treptat valoarea sa de intrare. De aceea valoarea de bilanţ trebuie să reflecte mărimea pierderilor valorii iniţiale., în legătură cu aceasta valoarea de bilanţ a obiectului sau a unui grup de obiecte omogene trebuie să fie periodic revizuită. Aceasta este necesar pentru a determina dacă nu s-a redus valoarea recuperabilă a activului sub valoarea de bilanţ a acestuia. Dacă acest lucru s-a întîmplat, valoarea de bilanţ a activului se micşorează pînă la valoarea recuperabilă. In acest caz, suma diferenţei se trece la micşorarea capitalului propriu.

Valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, a activelor se recuperează, de regulă, sistematic pe toată durata de funcţionare utilă a acestora. Dacă însă avantajul economic care trebuie să fie obţinut din utilizarea unui obiect sau a unui grup de obiecte omogene în perioada de

utilizare s-a redus, de exemplu, ca urmare a pierderilor suportate de întreprindere, deteriorărilor, def ecţiunilori uzurii tehnice sau a altor factori economici, valoarea recuperabilă poate fi mai mică decît valoarea de bilanţ a activului, ti acest caz, precum şi atunci cînd obiectul mijloacelor fixe* nu funcţionează în decursul unei perioade îndelungate sau pînă la utilizare, sau în decursul termenului de funcţionare utilă, este necesară casarea parţială a valorii de bilanţ a acestuia. Valoarea de bilanţ casată parţial se trece la cheltuieli.

Valoarea recuperabilă a unui activ sau a unui grup de active omogene se determină separat. Suma reducerii valorii de bilanţ pînă la valoarea recuperabilă se determină, de asemenea, separat pentru fiecare activ sau grup de active omogene. Totuşi, pot exista circumstanţe în cazul cărora determinarea valorii recuperabile a unui activ separat sau a unui grup de active omogene este imposibilă: de exemplu, în cazul în care şi clădirea, şi utilajul sînt folosite cu unul şi acelaşi scop. în acest caz valoarea de bilanţ a fiecărui activ interdependent se reduce proporţional volumului de reducere a sumei recuperabile a grupelor de active mai mici la un număr pentru care este posibilă evaluarea valorii recuperabile.

Majorarea ulterioară a sumei de recuperare a mijloacelor fixe

Conform condiţiilor standardului majorarea ulterioară a valorii de intrare (reevaluate) a activului în conformitate’ cu prevederile paragrafului 29 se efectuează în cazurile, cînd circumstanţele şi evenimentele activităţii economice a întreprinderii, care anterior au condus la reducerea valorii activului, încetează să existe. De aceea, dacă există o dovadă convingătoare că noile circumstanţe şi evenimente vor exista permanent în viitorul previzibil, are loc majorarea valorii de bilanţ cu trecerea schemei de majorare la capitalul propriu.

Conform metodei alternative admisibile:

majorarea ulterioară a sumei de recuperare a activelor, prevăzută de metoda alternativă în paragraful 30 al prezentului standard se contabilizează în conformitate cu paragraful 37.

Scoaterea din uz a mijloacelor fixe

Obiectul mijloacelor fixe se casează din bilanţul întreprinderii la scoaterea din funcţiune din diverse motive şi cînd nu se aşteaptă în viitor de la acesta nici un avantaj economic.

Rezultatele din scoaterea din uz sau Vînzarea mijloacelor fixe se determină ca diferenţa dintre încasările nete şi valoarea de bilanţ la momentul scoaterii din uz şi se constată ca venit sau cheltuieli în raportul privind rezultatele financiare.

La scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcţionare utilă, suma uzurii necalculate se trece la cheltuielile privind scoaterea din uz. Diferenţa dintre cheltuielile efective şi probabile privind scoaterea din uz a obiectelor de mijloace fixe este trecută, de asemenea, la venituri sau cheltuieli.

Dacă obiectul de mijloace fixe este schimbat cu un obiect identic avînd aceeaşi valoare, conform prevederilor paragrafelor 19 şi 20 ale prezentului standard valoarea de intrare a obiectului achiziţionat este egală cu valoarea de bilanţ a activului scos din funcţiune. Ca rezultat, nu se formează nici beneficii, nici pierderi.

Dacă obiectul de mijloace fixe a fost evaluat în contabilitate la valoarea reevaluată, atunci la scoaterea din uz a acestuia suma majorării, reflectată anterior că majorare a capitalului propriu, este trecută la veniturile privind scoaterea din uz a activelor materiale.

Active materiale în curs

Prevederile privind contabilizarea activelor materiale în curs sînt aplicate de beneficiarul de lucrări de construcţii şi montaj. In grupul activelor materiale în curs sînt incluse investiţiile capitale pentru:

achiziţionarea utilajului care necesită montaj şi crearea altor active |n decursul unui proces îndelungat de construcţie a clădirilor, construcţiilor speciale (drumurilor, podurilor, fîntînilor, digurilor etc), utilajului şi altor obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea lor în funcţiune, plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene;
investiţiile capitale ulterioare, conform paragrafelor 23-26 ale standardului prezent (cheltuieli pentru reconstrucţia întreprinderii, sporirea capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii subansamblurilor, mecanismelor utilajului în funcţiune). Cheltuielile care contribuie la obţinerea beneficiului numai în decursul unei perioade de gestiune, sînt trecute la cheltuielile acestei perioade. Cheltuielile privind achiziţionarea mijloacelor fixe care nu necesită montaj puse în funcţiune în momentul procurării terenurilor, precum şi cheltuielile de formare a turmei de bază, nu se includ în categoria activelor materiale în curs. .

Achiziţionarea utilajului care nu necesită montaj – strungurile şi maşinile ce nu solicită cheltuieli pentru instalarea şi fixarea de temelie (transportul auto,. calculatoare, instrumente, inventar, mobilă etc.) cînd acestea sînt puse în funcţiune în momentul procurării, precum şi completarea turmei de bază pe seama animalelor tinere proprii cumpărate şau crescute în gospodăria proprie, sînt reflectate nemijlocit în componenţa mijloacelor fixe. .

Beneficiarul construcţiei, îh cazul executării lucrărilor prin metoda de regie proprie, contabilizează activele materiale pe fiecare obiect, evidenţiind următoarele articole: cheltuielile directe pentru materiale, cheltuielile directe pentru retribuirea muncii, cheltuielile indirecte (cheltuielile de întreţinere a maşinilor şi mecanismelor de construcţie), cheltuielile de regie şi alte cheltuieli etc^., dacă acestea sînt legate nemijlocit de crearea activului.

Cheltuielile de administraţie şi alte cheltuieli de regie generale nu sînt incluse în componenţa valorii de intrare a activelor, dacă nu sînt legate nemijlocit de achiziţionarea sau aducerea acestora în stare de lucru. în mod analog cheltuielile de lansare sau pregătire a activului pentru lucru hu constituie o parte a valorii de intrare a activului, dacă acestea nu sînt condiţionate de aducerea activului în stare de lucru. Pierderile, survenite în activitatea de bază ca rezultat al însuşirii planificate a capacităţii de producţie, se constată drept cheltuieli.

Valoarea de intrare a activului creat de întreprindere este determinată în baza aceloraşi principii ca şi în cazul achiziţionării acestuia de la terţi. Dacă însă întreprinderea creează active pentru vînzare în cursul activităţii economice normale, valoarea acestora se determină în conformitate cu prevederile S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”, deoarece acestea

sînt clasificate ca produse finite. Din această cauză orice beneficii interne ale întreprinderii se exclud la determinarea cheltuielilor care alcătuiesc valoarea de intrare a acestor active, în acelaşi mod cheltuielile generate de nivelul foarte înalt al reziduurilor de materiale, precum şi cheltuielile supranormative pentru retribuirea forţei de muncă şi a altor mijloace la crearea activului de către întreprindere, nu se includ în costul acestuia.

în cazul executării lucrărilor de construcţii-montaj prin metoda în antrepriză, beneficiarul construcţiei reflectă sumele avansurilor pe termen lung, plătite antreprenorului, în componenţa altor active financiare pe termen lung.

La cheltuielile întreprinderii sînt trecute cheltuielile care nu majorează valoarea mijloacelor fixe:

cheltuielile pentru pregătirea cadrelor la întreprinderea pusă din nou în funcţiune;
cheltuielile pentru prospecţiuni, lucrări de explorare şi alte lucrări legate de construcţia obiectului;

– cheltuielile transferate pentru construcţii cii titlu de participaţie;

cheltuielile pentru conservarea construcţiei autorizată în modul stabilit;
cheltuielile pentru obiectele în curs de execuţie si transmise cu titlu gratuit;

– cheltuielile, pentru demolarea, demontarea şi protecţia construcţiei suspendate;

– alte cheltuieli prevăzute de devizele centralizatoare ale construcţiei.

lndiferent de modul de executare a lucrărilor de construcţii-montaj beneficiarul construcţiei reflectă în compartimentul rezultatelor din activitatea de investiţii:

beneficiile (amenzile, penalităţile, despăgubirile, beneficiul din realizarea către terţi a valorilor materiale şi serviciilor);
pierderile din vînzarea către terţi a utilajului, valorilor materiale, din anularea creanţelor pe termen lung şi scurt, pierderile rezultate din degradarea valorilor materiale şi distrugerea clădirilor şi construcţiilor speciale nefiriisaţe în,urma calamităţilor naturale, cu excepţia sumelor percepute de la persoanele şi organizaţiile vinovate.

Pierderile din lichidarea mijloacelor fixe pentru care uzura a fost calculată
parţial, dar au fost utilizate de beneficiarul construcţiei la construcţia clădirilor
şi construcţiilor speciale şi altor obiecte, se reflectă ca pierderi ale activităţii de
investiţii. Beneficiul obţinut din scoaterea din uz a obiectelor mijloacelor fixe,
utilizate la construcţia clădirilor şi construcţiilor speciale, se reflectă ca beneficiu
rezultat din activitatea de investiţii. ,

Separat de cheltuielile pentru construcţia obiectului de bază, se reflectă cheltuielile pentru edificarea construcţiilor speciale şi dispozitivelor provizorii, prevăzute şi neprevăzute în lista de titluri. Construcţiile speciale provizorii, neprevăzute în lista de titluri construite, se înregistrează în componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

ca active curente. După înregistrarea acestora, se calculează uzura în conformitate cu S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”. Construcţiile speciale şi dispozitivele prevăzute în lista de titluri construite se includ în componenţa mijloacelor fixe.

Reevaluarea activelor materiale în curs de execuţie se efectuează în conformitate cu paragrafele 31 şi 33, iar rezultatele reevaluării activelor menţionate se reflectă în contabilitate, conform prevederilor paragrafului 37 al prezentului standard. ]

Terenuri

Constatarea terenurilor

Terenurile pot fi utilizate în activitatea economică a întreprinderii în scopuri de producţie sau pentru. închiriere. Acestea se constată ca active în conformitate cu paragrafele 7-10 ale prezentului standard. Terenul şi clădirea reprezintă active distincte. De aceea acestea se contabilizează separat, chiar dacă sînt achiziţionate împreună. Pămîntul, de obicei, are 6 durată de serviciu nelimitată, de aceea uzura pentru el nu se calculează. Clădirile, însă, au o durată de serviciu limitata, care urmează să fie determinată şi din această cauză ele sînt active uzurabile. Majorarea valorii pămîntului, pe care este amplasată clădirea, nu influenţează asupra determinării valorii amortizabile a clădirii şi a duratei de funcţionare utilă a acesteia. în cazul achiziţionării unui complex de obiecte la un preţ unitar (în acord) (de exemplu, a terenului şi.a clădirii amplasate pe acesta), suma plătită (plata pauşală) se repartizează între obiectele cumpărate proporţional valorii Venale a fiecărui obiect în-parte.

Nu sînt tratate ca active separate terenul şi clădirea în cazul cînd acestea sînt. contabilizate ca proprietate investiţională pe termen lung. Amenajarea terenurilor (construirea căilor de acces, a îngrăditurilor etc), precum şi formarea peisajului, construcţia străzilor, asfaltarea, pavarea trotuarelor, montarea căilor de comunicaţii subterane etc. reprezintă o categorie aparte de active uzurabile şi, de asemenea, sînt reflectate separat. Din cauza duratei limitate de utilizare . a unor atare active, la acestea se calculează uzura.

Separat de valoarea terenurilor sînt reflectate şi investiţiile capitale în ameliorarea pâmînturilor (pentru lucrări de ameliorare, de desecare, irigare etc).

Evaluarea terenurilor

Terenurile se evaluează la valoarea efectivă (istorică), care constituie valoarea de intrare. Evaluarea se efectuează după principiul de utilizare. Dacă terenurile, se utilizează conform destinaţiei de achiziţionare, acestea se evaluează la valoarea de piaţă a destinaţiei de utilizare, La utilizarea terenurilor conform altor destinaţii, acestea se evaluează la valoarea de piaţa a acestora, care corespunde utilizării previzibile, iar cînd terenurile se prevăd să fie utilizate în scopul vînzării sau Ia păstrarea în scopul vînzării ulterioare – la valoarea venală.

Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumpărare (mijloacele băneşti, orice cambii de plătit), comisioanele brokeriior, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele pe proprietate, pe care le plăteşte cumpărătorul, alte cheltuieli cu caracter de o singură dată

(valoarea drenajului,, curăţirea şi nivelarea terenului), cheltuielile pentru demolarea clădirilor inutile. In valoarea terenurilor sînt inclusei de asemenea, cheltuielile de legalizare a drepturilor de proprietate asupra pămîntului, plăţile pentru avocaţi şi taxele pentru înregistrare, cheltuielile de verificare a existenţei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor restricţii legate deproprietate. Valoarea venală a terenurilor este determinată în conformitate cu prevederile paragrafului 31 a prezentului standard.

La cumpărarea pămîntului pentru construcţia unei clădiri noi toate cheltuielile privind executarea lucrărilor terasiere pentru această clădire sînt considerate drept element al valorii acesteia.

Venitul obţinut în procesul pregătirii terenului pentru utilizarea planificată (sumele încasate din vînzarea materialelor de construcţie şi altor materiale) se trece la reducerea valorii terenului.

In unele cazuri cumpărătorul terenului îşiasumă angajamentul privind plata impozitelor sau gajurilor neachitate de vînzător. In acest caz, la valoarea terenului se adaugă şi aceste plăţi.

Terenurile ocupate de construcţii (clădiri, construcţii speciale) pot fi recultivate după demolarea acestora. De aceea valoarea acestora nu este inclusă în valoarea construcţiilor edificate. Cheltuielile de recultivare a terenurilor pentru utilizarea lor în producţia agricolă sînt trecute Ia cheltuieli anticipate pe termen lung. Ulterior cheltuielile de recultivare a terenurilor sînt incluse în componenţa cheltuielilor perioadei curente, în cota corespunzătoare în decurs de pînă la trei ani.

Terenurile achiziţionate pentru vînzare sînt trecute la investiţii, iar cele deţinute de organizaţiile de imobil şi destinate revînzării sînt incluse în categoria valorilor materiale şi mărfurilor.

Dacă întreprinderea deţine un teren care figurează în componenţa investiţiilor, impozitele, asigurările şi alte cheltuieli directe aferente acestui teren sînt capitalizate, deoarece venitul din investiţii încă nu este obţinut, iar cînd un astfel de activ aduce întreprinderii venit în perioada de gestiune (de exemplu, proprietate închiriată), cheltuielile menţionate nu sînt posibile capitalizării.

Terenurile şi alte obiecte pot fi transmise subdiviziunilor interioare în cadrul companiei. In aceste cazuri nu se produc modificări în structura activelor şi pasivelor.

Scoaterea din uz a terenurilor

Valoarea terenurilor se casează din bilanţul întreprinderii în cazul vînzării sau ca rezultat al altor operaţii de transmitere. Beneficiul sau pierderile din ieşiri (vînzare) se determină ca diferenţă dintre suma venitului (încasărilor), valoarea de bilanţ a terenului şi cheltuielile aferente ieşirii (vînzării). Aceste rezultate financiare sînt reflectate în raportul privind rezultatele financiare, la capitolul && vizează activitatea de investiţii.

Resurse naturale

Resursele naturale constituie o parte a activelor materiale pe termen lung. Acestea cuprind zăcămintele de petrol, gaze naturale, piatra de construcţie şi de var, lemnul de construcţie. La extracţia (exploatarea) rezervelor naturale acestea devin produse destinate vînzării. Resursele naturale sînt reflectate separat pe fiecare zăcămînt, sector. Acestea sînt estimate la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de cumpărare şi cheltuielile de achiziţionare.

Pe măsura valorificării resurselor naturale valoarea de intrare a acestora se diminuează treptat. Această diminuare senumeşte epuizare. Epuizare înseamnă repartizarea proporţională a valorii de intrare a resurselor naturale, diminuată cu valoarea rămasă a acestora în raport cu volumul produselor extrase.-Pentru calcularea epuizării Se aplică metoda de producţie, care prevede determinarea sumei de epuizare în funcţie de volumul resurselor extrase (exploatate)..

Produsele naturale extrase şi nerealizate sînt reflectate ca produse finite în componenţa stocurilor de mărfuri şi materiale.

Suma epuizării calculate a resurselor naturale se constată drept cheltuială în anul în care au fost vîndute produsele extrase (exploatate).

Uzura mijloacelor fixe (instalaţiile de foraj şi de pompare, transportoarele şi alte utilaje speciale, căile de acces, transportul auto de mărfuri, utilizate pentru extracţia minereurilor, se determină în modul următor. Dacă durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe depăşeşte durata probabilă de exploatare (extracţie) a zăcămintelor, uzura acestora se calculează, pornind de la durata de exploatare (extracţie) a zăcămintelor, cu condiţia că, după exploatare acestea, nu vor fi utilizate în alte scopuri. Dacă durata de serviciu a mijloacelor fixe este măi mică decît durata presupusa de exploatare a resurselor naturale, uzura acestora se calculează conform duratei de serviciu util al mijloacelor fixe. Pornind de la această durată, Se calculează uzura mijloacelor fixe, dacă la epuizarea minereurilor acestea pot fi utilizate în alte scopuri.

Publicitate

în rapoartele financiare pe fiecare grup şi ţip de active materiale pe termen lung sînt dezvăluite:

principiul de evaluare, utilizat pentru determinarea valorii de bilanţ.

Dacă în aceste, scopuri sînt utilizatecîteva principii, valoarea de bilanţ aactivelor sedezvăluie pe fiecare principiu şi fiecare grup;

metodele utilizate de calculare a uzurii;
duratele de funcţionare utilă sau normele de calculare a uzurii utilizate;

Valoarea totală de bilanţ şi uzura acumulată la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune;
informaţiile privind valoarea de bilanţ la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune care reflectă:

creşterea mijloacelor fixe;
scoaterea din funcţiune;
achiziţionarea prin asocierea companiilor;

majorările sau reducerile, rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cuparagrafele 30, 37, 38 şi 57 ale prezentului standard;
diminuarea valorii de bilanţ în conformitate cu paragraful 53 al prezentului standard;

sumele înscrise din nou, în conformitate cu paragraful 54;
uzura;

– diferenţa netă de curs valutar, apărută la recalcularea rapoartelor financiare ale companiilor străine;

-alte mişcări.

In rapoartele financiare sînt dezvăluite de asemenea:

scontarea fluxurilor viitoare ale mijloacelor băneşti pînâ la valoarea curentă a acestora la determinarea sumei de recuperat a obiectului mijloacelor fixe;
existenţa şi volumul restricţiilor drepturilor ^de proprietate, inclusiv mijloacele fixe transmise cu titlu de datorie garantată;
politica de contabilitate în privinţa cheltuielilor pentru restabilirea obiectelor mijloacelor fixe;
volumul investiţiilor capitale (activelor materiale în curs inclusiv utilajul, care necesită montaj) la începutul şi sfîrşitul anului;

e) suma în angajamentele contractuale privind achiziţionarea mijloacelor fixe;

f) epuizarea calculată a resurselor naturale la începutul şi sfîrşitul perioadei
de gestiune.

întruclt conducerea întreprinderii îşi alege în mod independent metoda de calculare a uzurii şi determină durata de funcţionare utilă a activelor, publicitatea acestor informaţii, ţinînd cont de normele de calculare a uzurii, asigură utilizatorii de informaţii, care le permite să înţeleagă metodele alese de întreprindere, să le compare cu metodele adoptate la alte întreprinderi. Pentru utilizatorii de informaţii urmează, de asemenea, să fie dezvăluită uzura calculată în cursul anului de gestiune şi uzura acumulată la finele perioadei de gestiune.

Se dezvăluie, de asemenea, esenţa şi influenţa modificărilor în devizul de cheltuieli, care au consecinţe esenţiale în perioada curentă sau se prevede că acestea vor influenţa substanţial perioadele de gestiune ulterioare, în conformitate cu S.N.C. 8 “Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate”. Necesitatea unei asemenea tratări poate să apară în urma modificării următoarelor elemente:

valorii rămase;
cheltuielilor pentru demontare, demolare, transportare sau restabilire;
duratelor de funcţionare utilă;
metodei de calculare a uzurii.

Dacă obiectele mijloacelor fixe sînt reflectate la valoarea reevaluată, vor fi dezvăluite:

baza utilizată pentru reevaluarea activelor;
data reevaluării;
evaluarea efectuată cu antrenarea unui expert independent;

d) esenţa (caracteristica) indicilor utilizaţi la determinarea valorii de
recuperare;

valoarea de bilanţ a fiecărui grup de mijloace fixe care ar fi fost inclusă în rapoartele financiare, dacă activele ar îi fost reflectate la cost cu scăderea uzurii;
rezultatul din reevaluare care indică modificările în decursul perioadei de gestiune, precum şi oricare restricţii privind repartizarea acestui sold între acţionari.

Pentru utilizatorii de informaţii este necesar, de asemenea, să se dezvăluie:

valoarea de bilanţ a activelor care nu funcţionează temporar;
valoarea de bilanţ a activelor la care a fost calculată uzura integral, dar . continuă să funcţioneze;

e) valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe, scoase din utilizarea activă şi păstrate pentru vînzare.

în cazul în care întreprinderea aplica metoda de evaluare, recomandată de prezentul standard, se indică valoarea venală a mijloacelor fixe, dacă acestea diferă substanţial de valoarea de bilanţ.

ACTIVE MATERIALE (IMOBILIZĂRI CORPORALE) PE TERMEN LUNG

Soldul conturilor din această, grupă se reflectă în subcapitolul 1.2. «Active materiale pe termen lung» al bilanţului contabil.

Contul 121 Active materiale în curs de execuţie

Contul 121 «Active materiale în curs de execuţie» este destinat generalizării la beneficiarul construcţiei a informaţiei referitoare la cheltuielile privind mijloacele fixe în decursul unui proces îndelungat: procurarea, montarea şi instalarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj pînă în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în funcţiune, precum şi construcţia dispozitivelor şi construcţiilor speciale provizorii prevăzute în lista de titluri. Modul de determinare şi componenţa activelor materiale în curs de execuţie, de calculare a valorii de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune sînt reglementate de prevederile S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung».

Contul 121 «Active materiale în curs de execuţie» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă suma cheltuielilor lucrărilor de construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj, a utilajului si a altor obiecte care nu necesită montaj pînă la punerea

acestora în funcţiune, iar în credit – valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune, investiţiile capitale ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective, precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale, prevăzute în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă cheltuielile acumulate privind crearea activelor materiale în.curs de execuţie cu total cumulativ la finele perioadei de gestiune, valoarea utilajului care necesită montaj, .precum şi a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj pînă la punerea acestora în funcţiune.

La contul 121 «Active materiale în curs de execuţie» pot fi deschise următoarelesubconturi:. 1211 «Construcţiiîn curs de execuţie», 1212

«”Utilaj destinat instalării», 1213 «Utilaj şi alte obiecte pînă la punerea în funcţiune», 1214 «Investiţii capitale ulterioare».

Evidenţa analitică a activelor materiale în curs de execuţie se ţine pe obiecte de mijloace fixe create, pe tipuri de lucrări şi articole de cheltuieli.

Contul 121 «Active materiale în curs de execuţie» se debitează prin creditul următoarelor conturi

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Intrarea utilajului care necesită montaj, precum şi a utilajului şi altor obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea în funcţiune:

a) de la persoane juridice şi fizice – la valoarea de cumpărare

521 522 426

«Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale»

«Datorii pe termen scurt faţă

de părţile legate»

«Alte datorii pe termen lung

calculate»

b)prin schimb – la valoarea venală sau

valoarea de bilant 134

313 «Capital nevărsat»

cu titlu gratuit – la valoarea venală 622
de la fondatori în contul aporturilor în capitalul statutar (achitarea creanţelor) – la valoarea convenită de fondatori

Reflectarea cheltuielilor privind procurarea utilajului care necesită montaj şi a altor

obiecte;

în cazul in coincidenţei

momentului
de punere în funcţiune cu momentul
procurării (transportarea, încărcarea,
descărcarea, taxe vamale):

77 ,

-în cazul achitării nemijlocite a facturilor

în cazul înregistrării anticipate a datoriei creditorilor
241 Casa
242 Cont de decontare
243 «Cont valutar»

244Conturi speciale la bănci»

521«Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»

522«Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»

539 «Alte datorii pe termen scurt»

b) achitate prin intermediul titularilor de
avans:

în cazul primirii anticipate a avansului
fără primirea anticipată a avansului
c) cheltuieli privind asigurarea
încărcăturilor pe drum

d)calcularea salariului pentru încărcarea, descărcarea utilajului de către muncitorii întreprinderii şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale

Predarea utilajului la montaj

Reflectarea cheltuielilor directe şi indirecte aferente construcţiei obiectelor, montării şi instalării utilajului în cazul metodei în regie proprie, precum şi a cheltuielilor aferente efectuării investiţiilor capitale ulterioare în mijloacele fixe pe parcursul funcţionării utile a acestora, plantării şi cultivării plantaţiilor perene cu forţe proprii înainte de trecerea lor pe.rod:

a) consum de materiale si obiecte de mica

valoare la valoarea de bilant

227 «Creanţe pe termen scurt ale

242 «Cont de edcontare»

533 «Datorii privind asigurările», subcont 533.1

personalului», subcont 227.2

532 «Datorii faţă de personal privind alte operaţii»

531 Datorii fata de personal privind retrebuirea muncii,

533 subcont 533.1

121 «Active materiale în curs de

execuţie”, subcont 121.2 si 121.3

211«Materiale»,subcont211.2si211.6
213 «Obiecte de mică valoare şi

scurtă durată».

b) calcularea salariului muncitorilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale

c) serviciilor proprii şi ale terţilor

d) trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte

Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a activelor materiale în curs de execuţie

531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii», 533 «Datorii privind asigurările», subcont 533.1

812 «Activităţi auxiliare»

521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»

813 «Consumuri indirecte de producţie»

341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»

Subcont 341.1

Trecerea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor (la capitalizarea acestora) la cheltuieli privind crearea activelor materiale pe termen lung	411 «Credite bancare pe termen lung»
	413 «împrumuturi pe termen lung»

Contul 121 «Active materiale în curs de execuţie» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Punerea în funcţiune a obiectelor de jmijloace fjxfi-

Căsarea valorii “de bilanţ a activelor materiale în curs de execuţie ieşite (transmiterea cu titlu gratuit, vînzarea, calamităţi naturale)

Reflectarea sumei reducerii valorii activelor materiale în curs de execuţie în cazul reevaluării

Predarea la montaj a utilajului

123 «Mijloace fixe»,

subcont 123.4

721 «Cheltuieli ale activităţii de

investiţii» 723 «Pierderi excepţionale»

341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»

121 «Active materialp în curs de execuţie»^ , subcont 121.2

Contul 122 «Terenuri»

Contul 122 «Terenuri» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea terenurilor aflate în patrimoniul întreprinderii (cu construcţii, fără construcţii, cu zăcăminte etc.), precum şi a celor arendate pe termen lung. Modul de evaluare şi determinare a valorii terenurilor este reglementat de prevederile S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung».

Contul 122 «Terenuri» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor procurate (prin cumpărare sau arendă pe termen lung), iar în credit – valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor la finele perioadei de gestiune.

La contul 122 «Terenuri» pot fi deschise următoarele subconturi: 1221 «Terenuri fără construcţii», 1222 «Terenuri cu construcţii», 1223 «Terenuri cu zăcăminte», 1224 «Terenuri arendate pe termen lung».

Evidenţa analitică a terenurilor se ţine pe tipuri de terenuri, pe destinaţii şi ‘locuri de situare.

Contul122«Terenur»

se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Debitul conturilor

Contul 122 «Terenuri» se creditează prin/debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Procurarea terenurilor:

a) de la persoane juridice şi fizice – la valoarea de cumpărare

de la fondatori în contul aporturilor în capitalul statutar – la valoarea convenită de către fondatori
primirea terenurilor în arendă pe termen lung

– la valoarea contractuală

d) primirea de la arendaşi la returnarea terenurilor
acordate anterior în arendă pe termen lung
Reflectarea cheltuielilor aferente procurării
terenurilor:

a) comisioanelor brokerilor, plăţii pentru evaluarea terenurilor, impozitelor pe patrimoniu, cheltuielilor pentrucurăţirea şi nivelarea terenurilor, demolarea construc-tiilor inutile, aflate pe terenurile procurate în cazul:

– achitării directe

calculării anticipate a datoriilor creditorilor

b) materialelor consumate

c)salariului calculat al muncitorilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale

d) serviciilor proprii

Reflectarea ecartului de reevaluare la reevaluarea terenurilor

Creditul conturilor

426 «Alte datorii pe termen lung calculate»

«Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»
«Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»

313 «Capital nevărsat»

421 «Datorii de arendă pe termen lung»

134 «Creanţe pe termen lung»

241 «Casa»

242 «Cont de decontare»

243 «Cont valutar»

244«Conturi speciale la bănci»

426 «Alte datorii pe termen

lung” calculate»

«Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»
«Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»

539 «Alte datorii pe termen scurt”

211 «Materiale»

531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii»

533 «Datorii privind asigurările»,

Subcont 533.1

812 «Activităţi auxiliare»

341 Diferente din reevaluarea act-r pe termen scurt

Casarea valorii de bilanţ a terenurilor ieşite

Acordarea terenurilor în arenda pe termen lung

Re-rea de reducerea valori terenilori in cazul reev-ri

Intrarea mijloacelor fixe:

a obiectelor construite şi instalate – la cost efectiv b) procurate de la furnizori – utilaje şi alte obiecte care nu necesită montaj – la valoarea de intrare puse în funcţiune: – dupe momentul procurerii

– in momentul procurerii – 426 Alte datori pe t. l.

721 „Che-li ale actrvitaţu de investiţi», subcont 721.2

-//-

341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»

Creditul conturilor

121 «Active materiale în curs de execuţie»

– // –

c)de la fondatori în contul aporturilor în capitalul statutar

d)primite în arendă pe termen lung – la valoarea’ contractuală

e)cu titlu gratuit – la valoarea de piaţă (de bilanţ)

f)prin schimb – .la valoarea venală

înregistrarea mijloacelor fixe constatate la inventariere ca necontabilizate

Primirea obiectelor de mijloace fixe predate anterior în arendă pe termen lung

Completarea turmei (cirezii) de bază cu animale tinere crescute în gospodăria proprie

Reflectarea cheltuielilor privind procurarea utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj în cazul cînd momentul punerii în funcţiune coincide cu . momentul procurării:

a) serviciilor de transport, încărcare şi descărcare prestate de terţi:

– în cazul achitării directe a facturilor

– în cazul calculării anticipate a datoriilor

b) taxelor vamale, cheltuielilor privind asigurarea încărcăturilor pe drum

c) salariului calculat şi a contribuţiilor pentru asigurarea socială a muncitorilor privind încărcarea, descărcarea utilajului

«Datorii pe termen scurt privind faeturile comerciale»
«Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate» .

313 «Capital nevărsat»

421 «Datorii de arendă pe

termen lung»

622 «Venituri dm activitatea

financiară»

223 «Creanţe pe termen scurt

ale părţilor legate»

229 «Alte creante,pe termen

– scurt», subcont 229.4

621 «Venituri din activitatea de investiţii»

134 «Creanţe pe termen lung»

212 «Animale la creştere şi îngrăşat» ,

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»
«Conturi speciale la bănci»

521 «Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale» 539 «Alte datorii pe termen scurt»

242 «Cont de decontare» 533 «Datorii privind asigurările», subcont 533.5 539 «Alte datorii ne termen,., ..

scurt », subcont 539.4

531 «Datorii faţă de personal ,

asigurăruile»,

533 Datorii privind asiguraruile, subc.533.1

₈₂

achitatea prin intermediul titularilor de avans

– in cazul privirii anticipate avansul

– fără primirea anticipată a avansului

e) serviciilor prestate de activităţile auxiliare Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării

227 „Creante pe termen scurt ale pero-lui”, subcont 227.2

532 «Datorii faţă de personal

privind alte operaţii»

812 «Activităţi auxiliare»

341 «Diferenţe dinreevaluarea activelor pe termen lung», subc. 341.2

Contul 123 «Mijloace fixe» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite îh cazul:a) vînzării, schimbului, transmiterii în arendă pe termen lung, predării cu titlu gratuit, constatării lipsurilor mijloacelor fixe la inventariereb) returnării mijloacelor fixe arendate pe termen lung	721 «Cheltuieli ale activităţiide investiţii» 421 “Datorii de arendă pe termen lung”
c) calamităţilor naturaleRebutarea animalelor turmei de bază şi punerea acestora la îngrăşat Casarea uzurii calculate a mijloacelor fixe ieşite înregistrarea valorilor materiale utilizabile din’ lichidarea obiectelor de mijloace fixe în limitele valorii rămase stabilite anterior Reflectarea sumelor reducerii de Valoare a mijloacelor fixe la reevaluarea acestora	723 “Pierderi excepţionale”212 «Animale la creştere şiîngrăşat» 124 “Uzura mijloacelor fixe” 211 “Materiale” 341 “Diferente din reevaluarea activelor pe termen lung”, subcont 341.2 721 «Cheltuieli ale activităţii . de investiţii»^ , subcont 721.2
Casarea diferenţei apărute în cazul cînd valoarea materialelor efectiv obţinute din lichidarea mijloacelor fixe este mai mică decît valoarea previzibilă rămasă

Contul 124 «Uzura mijloacelor fixe»

Contul 124 «Uzura mijloacelor fixe» este destinat generalizării informaţiei privind uzura mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul întreprinderii, procurate în arendă pe termen lung. Sumele uzurii se determină în conformitate cu prevederile S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung».

Contul 124 «Uzura mijloacelor fixe» este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă sumele uzurii mijloacelor fixe calculate, iar îh debit -casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma” uzurii calculate a mijloacelor fixe existenţe la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 124 «Uzura mijloacelor fixe» pot fi deschise următoarele subconturi: 1241 «Uzura clădirilor», 1242 «Uzura construcţiilor speciale», 1243 «Uzuramaşinilor^ utilajelor şi instalaţiilor de transmisie», 1244 «Uzura mijloacelor de transport», 1245 «Uzura plantaţiilor perene», 1246 «Uzura altor mijloace fixe», 1247 «Uzura mijloacelor fixe arendate pe termen lung».

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe categorii de mijloace fixe, grupe de evidentă si obiecte de inventar

Contul 124 «Uzura mijloacelor fixe» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Contul 125 «Resurse naturale» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Calcularea uzurii mijloacelor fixe

■

Debitul conturilor

112 “Active nemateriale încurs de execuţie”

121 “Active materiale încurs de execuţie”

141 «Cheltuieli antici pate pe termen lung»

251 “Cheltuieli anticipate curente”

712 «Cheltuieli comerciale», subcont 712.8

713«Cheltuieli generale si administrative”,

Subcont 713.1

Modificarea internă (în cadrul contului) a uzurii calculate la înregistrarea mijloacelor fixe arendate pe termen lung în componenţa celor proprii Calcularea uzurii mijloacelor fixe acordate în arendă curentă

813 «Consumuri indirecte de producţie»

124 “Uzura mijloacelor fixe”

Subcont 124.7

714 «Altecheltuieli operaţionale»

Subcont 714.2

Contul 124 «Uzura mijloacelor fixe» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe scoase din funcţiuneCasarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe arendate pe termen lung la trecerea lor în	123 «Mijloace fixe»
proprietatea arendaşului	124 «Uzura mijloacelor fixe»

Contul 125 «Resurse naturale»

Contul 125 «Resurse naturale» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea resurselor naturale aflate în patrimoniul întreprinderii şi arendate pe termen lung. Determinarea componenţei şi evaluarea resurselor naturale sînt reglementate de prevederile S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung».

Contul 125 «Resurse naturale» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă valoarea de intrare a resurselor naturale procurate sau arendate pe termen lung, precum şi valoarea lor reevaluată pe parcursul duratei de extracţie, exploatare sau arendă, iar în credit – casarea valorii de bilanţ a resurselor naturale ieşite sau returnate arendatorului, precum şi a sumelor epuizării calculate la terminarea rezervelor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea resurselor naturale la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a resurselor naturale se ţine pe felurile acestora şi pe
locuri de situare.

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Procurarea resurselor naturale la valoarea de cumpărare Reflectarea cheltuielilor de procurare în cazul: -achitării nemijlocite- calculării antici pate a datoriilor		426 «Alte datorii pe termen lung calculate»521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»522 «Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 «Cont valutar» 426 «Alte datorii pe termen
		lung calculate»521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»522 «Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»532 «Datorii faţă de personal privind alte operaţii»539 «Alte datorii pe termen scurt»421 «Datorii de arendă pe termen lung”
Inregistrarea resurselor naturale primite în arendă pe termen lung
Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a resurselor naturale cu ocazia reevaluării		341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»
Primirea resurselor naturaletransmise anterior inarendă pe termen lung		134 “Creanţe pe termen lung”

Contul 125 «Resurse naturale» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

721 “Cheltuieli ale activităţii

de investiţii”

126 «Epuizarea resurselor

naturale»

421 «Datorii de arendă pe termen lung»

341 «Diferenţe.din reevalurea activelor pe termen lung

act

reevaluarea activelor pe termen lung»

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a resurselor

materiale la ieşire

Casarea epuizării calculate a resurselor naturale ieşite

Returnarea arendatorului a resurselor naturale arendate pe termen lung

Reflectarea sumei reducerii valorii resurselor naturale la reevaluarea acestora

Contul 126 «Epuizarea resurselor naturale»

Contul 126 «Epuizarea resurselor naturale» este destinat generalizării informaţiei privind epuizarea resurselor naturale aflate în patrimoniul întreprinderii sau primite în arendă pe termen lung. Modul de determinare a sumelor epuizării resurselor naturale este reglementat de prevederile S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung»..

Contul 126 «Epuizarea resurselor naturale» este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se reflectă sumele epuizării calculate a resurselor naturale în perioada de extragere, exploatare (valorificare), iar în debit – casarea suinelor epuizării calculate a resurselor naturale ieşite la epuizarea rezervelor, vînzarea sau transmiterea în arendă a resurselor naturale. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma epuizării calculate a resurselor naturale în procesul de extragere a acestora la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a epuizării resurselor naturale se ţine pe ti pur ile acestora.

Contul 126 «Epuizarea resurselor naturale» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Calcularea epuizării resurselor naturale la extragerea:a) unui tip. de resurseb) cîtorva ti puri de resurseModificarea internă (în cadrul contului) a epuizării resurselor naturale calculate la înregistrarea resurselor naturale arendate pe termen lung în componenţa celor proprii	811 «Producţia de bază»813 «Consumuri indirecte de producţie»126 «Epuizarea resurselor naturale»
Contul 126 «Epuizarea resurselor naturale» se debitează prin creditul următoarelor conturi:
Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Casarea sumelor epuizării calculate a resurselor naturale ieşiteModificarea internă (în cadrul contului) a epuizării resurselor naturale calculate la înregistrarea	125 .«Resurse naturale»
resurselor naturale arendate pe termen lung în componenţa celor proprii	126 «Epuizarea resurselor naturale».

CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR

( conform S.N.C 25 )

Domeniul de aplicare

-Prezentul standard se extinde asupra persoanelor juridice şi fizice care desf ăşoară activitate de întreprinzător şi sînt înregistrate în Republica Moldova, deţinînd în capitalul statutar al întreprinderii investite pînă la 20% şi fiind, de asemenea, deţinători ai altor investiţii (de exemplu, obligaţiuni, proprietate ihvestiţională).

întreprinderile care deţin în capitalul statutar al altor întreprinderi de la 20 pînă la 50% contabilizează investiţiile în conformitate cu S.N.C. 28 “Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, iar peste 50% – cu S.N.C. 27 “Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile-fiice”.

– întreprinderile de investiţii specializate contabilizează investiţiile în
conformitate cu paragrafele 31-32 ale prezentului standard. .-

Băncile, companiile de asigurări şi alte instituţii financiare îndeplinesc cerinţele prezentului standard numai în capitolul ce vizează prevederile care nu sînt prevăzute în S.N.C. 30 “Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi al tor instituţii financiare”.

în prezentul standard nu sînt dezvăluite chestiunile privind:

criteriile de constatare a venitului obţinut din investiţiile sub formă de dobînzi, redevenţe, dividende etc. (S.N.C. 18 “Venitul”);
investiţiile în întreprinderile-fiice (S.N.C. 27 “Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”);
investiţiile în întreprinderile asociate (S.N.C. 28 “Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”);

investiţiile în întreprinderile mixte (S.N.C. 31 “Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în întreprinderile mixte”);
fondul de comerţ (goodwill), brevetele, mărcile comerciale şi alte active nemateriale (S.N.C. 13 “Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizărilor necorporale)”);
chiria finanţată (S.N.C. 17 “Contabilitatea chiriei”);
investiţiile în programele de asigurare cu pensii şi în întreprinderile de asigurări (S.N.C- 26 “Contabilitatea şi întocmirea rapoartelor financiare care vizează programele de pensionare”.

Definiţii

în prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Investiţia – activ deţinut de întreprinderea-uivestitor în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobînzilor, dividendelor, redevenţelor etc), majorarea capitalului propriu şi obţinerea altor profituri (în special, ca rezultat al operaţiilor comerciale).

Nu sînt investiţii:

stocurile de mărfuri şi materiale specificate în S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”;
87
,
terenurile şi clădirile specificate în Ş.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (cu excepţia proprietăţii investiţionale);

Investiţii pe termen lung – investiţii deţinute de întreprindere mai mult de un an.

Investiţii pe termen scurt – investiţii pe care întreprinderea are intenţia să le comercializeze sau să le stingă în curs de un an, cu excepţia titlurilor de valoare de piaţă cu lichiditate înaltă avînd un termen de stingere pînă la 3 luni.

Proprietate investiţională – investiţii în terenuri, clădiri, care nu se utilizează şi nU se exploatează ia întreprinderea-investitor sau la aită întreprindere din aceeaşi categorie.

Portofoliu de investiţii – totalitatea investiţiilor pe care le deţine întreprinderea în momentul dat.

Valoarea de intrare sau valoarea de achiziţie – suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora, sau valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea investiţiilor.

Valoarea de piaţă – suma care poate fi obţinută din vînzarea investiţiilor pe piaţa-activă sau este calculată în baza altor indicatori.

Valoarea venală – suma la care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile informate independente şi care au consimţât tranzacţia. Pentru investiţiile care au o piaţă activă, valoarea pieţei coincide cu valoarea venală.

Valoarea nominală – valoarea indicată pe fiecare titlu de valoare la momentul emisiunii acesteia şi care serveşte drept temei pentru calcularea dobînzilor, dividendelor.

Valoarea de bilanţ – valoarea la care investiţia se evaluează la data întocmirii bilanţului contabil.

Formele investiţiilor

Forma investiţiilor reprezintă o investire cu destinaţie specială a activului. Se disting următoarele forme de investiţii:

financiară;
materială.

Forma financiară a investiţiilor reprezintă plasarea mijloacelor pentru procurarea titlurilor de valoare, cotelor de participaţie în capitalul statutar al altor întreprinderi etc.

Forma materială a investiţiilor reprezintă investirea mijloacelor în terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur, briliante etc.

Clasificarea investiţiilor

Investiţiile se clasifică după următoarele criterii:

a)pe tipuri: —

titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni, cambii etc);
cota de participaţie în capitalul statutar al altei întreprinderi;
proprietatea investiţională;
alte investiţii financiare (depozite etc);

b) pe direcţii de investire:

în părţile legate (în întreprinderi asociate, filiere, mixte, în alte părţi legate);
în părţile nelegate (investiţii pînă la 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi etc);

c) pe termene de deţinere in:

investiţii pe termen scurt;
investiţii pe termen lung;

în componenţa titlurilor de valoare se disting: titluri de valoare materializate şi dematerializate, titluri de valoare recuperabile şi nerecuperabile. Titlurile de valoare materializate reprezintă blanchetele documentelor (acţiunile, obligaţiunile). Titlurile de valoare dematerializate sînt prezentate sub formă de înregistrări pe conturi. Titlurile de valoare recuperabile reprezintă dreptul de obţinere a valorii nominale a acestora şi a dobînzilor aferente, fără dreptul de proprietate (obligaţiuni, cambii etc). Titlurile de valoare nerecuperabile reprezintă dreptul de proprietate si de obţinere a unei cote de profit net al întreprinderii (acţiuni).

Evaluarea iniţială a investiţiilor

La achiziţionare investiţiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu:

suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora – pentru investiţiile achiziţionate contra mijloace băneşti sau echivalentele acestora;
valoarea venală a titlurilor de valoare emise – pentru. investiţiile achiziţionate integral sau parţial în contul emisiunii de către investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare;
valoarea venală a activului predat pe calea schimbului – pentru investiţiile achiziţionate pe calea schimbului sau schimbului parţial cu alt activ;
valoarea venală a activului obţinut pe calea schimbului – pentru investiţiile obţinute în schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esenţial de valoarea venală a investiţiei obţinute.

Valoarea de intrare a investiţiilor se compune din valoarea de cumpărare a acestora, comisioanele de broker, taxe, impozite prevăzute de legislaţia în vigoare şi alte cheltuieli pentru achiziţionarea acestora.

Valoarea de intrare a titlurilor de valoare poate să nu corespundă cu valoarea nominală (de răscumpărare) a acestora. De exemplu, suma respectivă a diferenţei privind titlurile de valoare (cu excepţia acţiunilor)

fie că se calculează suplimentar, fie că se anulează astfel încît la momentul răscumpărării titlului de valoare valoarea de bilanţ va corespunde cu cea nominală.

Calcularea suplimentară (anularea) se efectuează prin metoda liniară (în cote egale) pe măsura calculării dobînzii (venitului) aferent. Dacă titlul de valoare a fost procurat la valoarea care include dobînzile neachitate, acestea nu se iau în considerare la calculele de aducere a valorii de intrare a titlului de valoare pînă la valoarea nominală.

Creanţele privind dobînzile, dividendele, redevenţele se clasifică drept venit care se consideră profit la capitalul investit. în unele cazuri asemenea sume nu pot fi considerate drept venit, ci se raportează la restabilirea valorii investiţiilor. De exemplu, cînd se achiziţionează titluri de valoare cu dobînzi neachitate, aceste dobînzi calculate pînă la achiziţionarea lor se includ în valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare. Suma totală a dobînzilor calculate se repartizează între perioadele pînă la achiziţionarea şi după achiziţionarea titlului de valoare. Suma dobînzilor raportată la perioada de pînă la achiziţionare se scade din valoarea titlurilor de valoare, iar cea raportată la perioada după achiziţionare se consideră ca venit. Această metodă se aplică şi pentru acţiunile procurate la valoarea care include dividendele neplătite aferente perioadei de pînă la achiziţionare. în cazurile cînd este dificil de a repartiza suma dividendelor calculate pe perioadele pînă şi după achiziţionarea acţiunilor, valoarea de intrare a acestora se reduce cu suma dividendelor constatate, care reprezintă cert restabilirea valorii de intrare a acţiunilor.

Evaluarea ulterioară a investiţiilor

Investiţiile pe termen scurt se reflectă în bilanţ la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă.

” Valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt trebuie să fie determinată după una din următoarele metode:

în ansamblu pe portofoliul de investiţii;
pe categoriile investiţiilor;
pe fiecare investiţie concret.

Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ după unul din următoarele tipuri de evaluare:

la valoarea de intrare;
la valoarea reevaluată;

c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai
pentru titlurile de valoare corporative de piaţă).

Metoda preponderentă de evaluare a investiţiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea de intrare. Aceasta rămîne constantă (invariabilă) pe toată durata de deţinere a investiţiilor, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) scăderea permanentă a¹ cursului la bursele’ de valori publicat în ediţiile
financiare – pentru titlurile de valoare care au cotare de piaţă;

reducerea bruscă a valorii activelor întreprinderii investite;.
restricţiile ce ţia de vînzarea titlurilor de valoare ale întreprinderii investite;

survenirea unui anumit risc legat de deţinerea titlurilor de valoare (de exemplu, informaţii despre falimentul întreprinderii investite);
decizia consiliului directorilor întreprinderii, bazată pe avizele specialiştilor în domeniul pieţei de valori – pentru titlurile de valoare care nu au cotare de piaţă;
aducerea valorii de intrare la valoarea nominală (pentru titlurile de valoare recuperabile).

In cazul reducerii permanente a valorii de intrare a investiţiilor pe termen lung valoarea de bilanţ a acestora se diminuează cu suma acestei reduceri, care trebuie să fie reflectată drept cheltuială. Dacă ulterior a avut loc majorarea valorii investiţiilor pe termen lung, diferenţa survenită şe raportează la restabilirea valorii de bilanţ a acestora şi se constată ca venit în limitele reducerii calculate anterior.

Valoarea reevaluată a investiţiilor pe termen lung se determină ca rezultat al reevaluării acestora la valoarea venală. întreprinderea determină autonom frecvenţa şi modul de efectuare a reevaluării investiţiilor pe termen lung.

Rezultatele reevaluării investiţiilor pe termen lung sînt reflectate în modul următor:

suma reducerii valorii investiţiilor se trece la diminuarea capitalului propriu la postuP’Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”;
suma majorării valorii investiţiilor se trece la majorarea capitalului propriu la postul “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.

La ieşirea investiţiilor pe termen lung sumele reducerii sau majorării
valorii acestora se repartizează corespunzător la cheltuieli sau venituri din
activitatea de investiţii.

Ieşirea investiţiilor

Ieşirea investiţiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea investiţiilor diferenţa dintre venitul din vînzarea lor şi valoarea de bilanţa investiţiilor şi cheltuielile aferente realizării acestora se constată ca profit saupierdere.
Dacă investiţia a fost clasificată drept activ curent şi a fost reflectată în baza
portofoliului de investiţii la valoarea cea mai mică dintre două evaluări, pentru
determinarea rezultatului din ieşiri a investiţiei se utilizează valoarea de intrare a
acestuia. Dacă investiţiile pe termen lung au fost anterior reevaluate şi majorarea
valorii de bilanţ a acestora a fost raportată la maj orarea capitalului propriu (diferenţa
de evaluare), suma diferenţei de evaluare la ieşirea investiţiilor trebuie să fie:

a) reflectată ca venit; sau

b) raportată la majorarea profitului nerepartizat în conformitate cu cerinţele
S.N.C. 8 “Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi
modificările în politica de contabilitate”.

în cazul schimbului, investiţiile sînt evaluate conform paragrafului 12
(b-d) al prezentului standard.

Titlurile de valoare se sting la valoarea nominală a acestora şi suma aferentă a dobînzilor se constată ca venit.

La ieşirea unei părţi anumite a portofoliului de investiţii, valoarea de bilanţ a acesteia se determină la valoarea medie de bilanţ a portofoliului.

Transferarea investiţiilor

Transferarea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt
se efectuează în cazul cînd în cursul anului curent se prevede ieşirea investiţiilor.
Investiţiile pe termen lung transferate în investiţii pe termen scurt sînt evaluate
la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de bilanţ a
investiţiilor pe termen lung.

Dacă investiţia pe termen lung a fost reevaluată pînă la transferare şi suma diferenţei de evaluare a fost raportată la majorarea capitalului propriu, în cazul transferării valoarea de bilanţ a investiţiei şi capitalul propriu se diminuează cu această sumă.

Transferul investiţiilor pe termen scurt în investiţii pe termen lung se
efectuează în cazurile în care întreprinderea are intenţia să deţină aceste investiţii
mai mult de un an. Fiecare investiţie pe termen scurt distinct transferată în
categoria investiţiilor pe termen lung este evaluată la valoarea cea mai mică
dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă.

Includerea investiţiilor în portofoliu

întreprinderea care desfăşoară într-o mare măsură activitate de investiţii
deţine, de obicei, un portofoliu de investiţii cu ajutorul căruia efectuează
permanent operaţii comerciale. Aceasta are drept scop majorarea venitului din

portofoliul investiţional. La ieşirea unei anumite investiţii mijloacele.băneşti
primite pot fi utilizate pentru reinvestire sau rămîn ca element al mijloacelor
băneşti ale portofoliului investiţional.

ACTIVE FINANCEARE PE TERMEN LUNG

Contul 131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate»

Contul 131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii. Modul de trecere a investiţiilor în grupa investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate şi componenţa acestora sînt reglementate de prevederile S.N.C. 25 «Contabilitatea investiţiilor».

Contul 131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul părţilor nelegate, precum şi valoarea investiţiilor procurate de la părţile nelegate, iar în Credit – valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate la finele perioadei de gestiune.

La contul 131 “«Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» pot fi deschise următoarelesUbconturif 13Î.1 «Cotedeparticipaţieşi acţiuni»,1312 «Obligaţiuni», 1313 «împrumuturi acordate», 1314 «Alte investiţii pe termen lung». ~ “Evidenţa ăniîtică a investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în capitalul cărora au fost investite mijloace, pe termene de stingere.

Contul 131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Alocarea mijloacelor în investiţii pe termen ltuig (procurarea acţiunilor, obligaţiilor, altor titluri de valoare la valoarea de piaţă) ni capitalul părţilor nelegate, precum şi acordarea împrmnuturilor: – în cazul achitării nemijlocite

în cazul reflectării anticipate a datoriilor creditorilor

Procurarea investiţiilor în schimbul altor investiţii sau active ale întreprinderii

Înregistrarea titlurilor de valoare primite cu titlu gratuit

Calcularea impozitului pe operaţiile cu titlurile de valoare bugetului

Calcularea diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate (pe parcursul perioadei de deţinere)

Reinvestirea dividendelor pe acţiuni

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»

426 «Alte datorii pe termen

lung calculate»

539 «Alte datorii pe termen scurt,

subcont 539.3

229 «Alte creanţe pe termen scurt^ subcont 229.4

622 «Venituri din activitatea financiară»

534 «Datorii privind decontările cu bugetul», subcont 534.8

621 «Venituri din activitatea _Qde investiţii»; subcont 621.9

621 «Venituri din activitatea de investiţii».subcont621.4

Contul 131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Contul 132 «Investiţii pe termen lung in părţi legate» se debitează prin creditul următoareor conturi:

Conţinutuloperaţiilor economice

Debitul conturilor

Casarea valorii de bilanţ la vînzarea investiţiilor pe termen lung ieşite

Rambursarea împrumuturilor pe termen lung acordate anterior

Schimbul unui titlu de valoare pe termen lung pe alt tip sau pe alte active

Trecerea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt

Amortizarea sumei diferenţei ce depăşeşte Valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate

721 «Cheltuieţi. ale activităţii

de investiţii»,

subcont 721.3

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»

721 «Cheltuieli ale activităţii ‘

de investiţii», subcont 721.3

731 «Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate»

.721 «Cheltuieli ale activităţii^ de investiţii, subcont 721.7

Alocarea mijloacelor în investiţii pe termen lung (procurarea acţiunilor, obligaţiilor, altor titluri de valoare la preţ de piaţă) în capitalul părţilor legate, precum şi acordarea imprumuturilor:

a) în cazul achitării nemijlocite

b) în cazul reflectării anticipate a datoriilor

Procurarea investiţiilor pe termen lung în schimbul altor investiţii sau active ale întreprinderii

înregistrarea titlurilor de valoare primite cu titlu gratuit

Calcularea impozitului pe operaţii cu titluri de valoare bugetului

Calcularea diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate pe parcursul perioadei de deţinere

Reinvestirea dividendelor aferente acţiunilor părţilor legate

Casarea valorii de bilanţ la vînzarea investiţiilor pe termen lung ieşite

Rambursarea împrumuturilor pe termen lung acordate anterior

Schimbul unui tip de investiţii pe termen lung pe altul sau pe alte active 95

Creditul conturilor

241«Casa»

242«Cont de decontare»

243«Cont valutar»

426 «Alte datorii pe termen

lung calculate»

522 «Datorii pe termen scurt

faţă de părţile legate»

223 «Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate»

622 «Venituri din activitatea financiară»

534 «Datorii privind decontărâe cu bugetul», subcont 534.9

621 «Venituri din activitatea

de investiţii», subcont 621.9

621 «Venituri din activitatea de

investiţii» , subcont 621.9

Debitul conturilor

721 «Cheltuieli ale activităţii . de investiţii«Casa», subc.721.7

«Cont de decontare»
«Cont valutar»
243 „Cont valutar”

721 «Cheltuieli ale activatătii

de investiţii», subcont 721.7

Trecerea investiilor pe t.l. in t.scurt 232 “ Investitii pe t.s. in

Reflectarea scăderii diferenţei ce depăşeşte valoarea nominală în perioada de deţinere a titlurilor de valoare (de creanţe)

parti legate”

721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»

Contul 133 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung»

Contul 133 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind modificările (majorările, diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung rezultate din reevaluarea acestora sau la transferarea lor în grupa investiţiilor curente. Modul de corectare a valorii investiţiilor pe termen lung ca urmare a reevaluării este reglementat în conformitate cu prevederile S.N.C. 25 «Contabilitatea investiţiilor».

Contul 133 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung» este un cont contrar, rectificativ (de regularizare). în debitul acestui cont se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorării) a valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea sumelor reducerii acestora la ieşirea lor, iar în credit – sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de reevaluare la ieşire. Soldul acestui cont este debitor – în cazul cînd sumele ecartului de reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi creditor – în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de reevaluare la finele perioadei de gestiune. In bilanţ soldul debitor se reflectă prin cifre obişnuite, cel creditor – prin cifre negative.

La contul 133 «Modificarea’valorii investiţiilor pe termen lung» pot deschise următoarele subeonturi: 1331 «Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung», 133^-ilnnxuiuarea valorii investiţiilor-petermen lung»…

Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung şe ţine pe tipuri de investiţii, pe clase şi pe emitenţi.

Contul 133 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung în cazul reevaluării

Casarea sumelor reducerii valorii investiţiilor la ieşirea acestora

341 «Drferente din reevaluarea activelor pe termen lung»

621 «Venituri din activitatea

de investiţii», subc.621.9

Contul 133 «Modificarea valorii investiţiilor pe .termen lung» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul contului
Reflectarea sumelor de reducere a valorii investiţiilor pe termen lung în cazul reevaluării Casarea ecartului de reevaluare a investiţiilor la ieşirea acestora
	341 «Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung»721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»

Contul 134 «Creanţe pe termen lung»

Contul 134 «Creanţe pe termen lung» este destinat generalizării inform iţiei privind existenţa, apariţia şi stingerea creanţelor pe termen lung cu o durată nai mare de un an (pentru arendă, dobînzi şi redevenţe calculate, cambii primite ji alte decontări).,Modul de înregistrare a creanţelor în componenţa celor pe termen lung se reglementează de prevederile S.N.C. 18 «Venitul» şi S.N.C. 17 «Contabilitatea chiriei».

Contul 134- «Creanţe pe termen lung» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă formarea creanţei pe termen lung, iar în credit -stingerea acesteia. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen lung lâ finele perioadei de gestiune.

La contul 134 «Creanţe pe termen lung» pot fi deschise următoarele subconturi: 1341 «Creanţe pe termen lung privind arenda», 1342 «Creanţe pe termen lung privind dobînzile şi redevenţele calculate», 1343 «Cambii pe termen lung primite», 1344 «Alte creanţe».

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen lung se ţine pe debitori.

Contul 134 «Creanţe pe termen lung» se debitează prin creditul

următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor

Reflectarea datoriilor arendaşului pentru activele pe termen lung acordate în arendă pe termen lung la valoarea contractuală.Reflectarea veniturilor din dobînzi şi revedenţe, precum şi cambii primite pe un termen mai mare de un anCalcularea creanţei debitorilor pentru activele pe termen lung vîndute cu un termen de achitare a datoriilor mai mare de un an	422 «Venituri anticipate pe termen lung» 422 «Venituri anticipate pe termen lung» 422 «Venituri anticipate pe termen lung»
Contul 134 *«Creanţe pe termen lung» se creditează prin* *debitulurmătoarelor conturi:***
Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
încasarea mijloacelor băneşti prin stingerea creanţelor pe termen lung	241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 Cont valutar
Trecerea creanţelor pe termen lung hi creanţe pe termen scurt în cazul cînd termenul de stingere
devine mai mic de un an	228 «Creanţe pe termen scurt privind veniturile
	calculate» .

Utilizarea nemijlocita a mijloacelor intrate la stingerea creanţelor pe termen iung, rezultate din scontarea cambiilor pentru rambursarea creditelor şi împrumuturilor întreprinderii

411, 413, 511

513 «împrumuturi pe termen

Trecerea în cont a avansurilor primite anterior în contul stingerii creanţelor pe termen lung

scurt»

424 «Avansuri pe termen lung

primite523 «Avansuri pe t.s.

Trecerea creanţelor dubioase pe termen lung la cheltuieli

Primirea activelor pe termen lung predate anterior în arenda pe termen lung

primite»

714 «Alte cheltuieli operaţionale»

111 «Active nemateriale»

122 «Terenuri»

123 «Mijloace fixe»
125 «Resurse naturale»

Contul 135 «Active amînate privind impozitul pe venit»

Contul 135 «Active amînate privind impozitul pe venit» este destinat
generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi anularea activelor
amînate privind impozitul pe venit’apărute din diferenţe temporare. Modul de
determinare a activelor amînate privind impozitul pe venit se reglementează de
prevederile S.N.C. 12 «Contabilitatea impozitului pe venit» şi de Codul fiscal
al Republicii Moldova. , ‘

Contul 135 «Active amînate privind, impozitul pe venit» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă existenţa şi înregistrarea activelor amînate privind impozitul pe venit, în credit – anularea activelor amînate privind impozitul pe venit. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma activelor amînate privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a activelor amînate privind impozitul pe venit se ţine pe felurile acestora, termenele de înregistrare şi anulare.

Contul 135 „ Active aminate privind impozitul pe venit” se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi

Contul 135 «Active amînate privind impozitul pe venit» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice		Debutul contului
Anularea (casarea) activelor impozitul pe venit	amînate privind	731 «Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit»

Contul 136 «Avansuri pe termen lung acordate»

Contul 136 «Avansuri pe termen lung acordate» este destinat generalizării informaţiei privind decontările aferente avansurilor pe termen lung acordate şi plăţii anticipate a activelor materiale şi nemateriale pe termen lung, care urmează şăJie procurate, să fie executate unele lucrări, prestate servicii, precum şi privind plata parţială a comenzilor, lucrărilor, servicii executate de către antreprenori şi terţi cu un termen mai mare de un an.

Contul 136 «Avansuri pe termen lung acordate» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă sumele avansurilor pe termen lung, plăţilor anticipate şi parţiale virate furnizorilor, antreprenorilor, altor organizaţii şi persoane fizice, iar în credit – trecerea în cont a sumelor virate anterior pentru stingerea datoriilor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă sumele virate ale avansurilor pe termen lung, plăţilor anticipate sau parţiale, dar netrecute în contul furnizorilor, antreprenorilor şi altor organizaţii la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a avansurilor pe termen lung acordate şi a plăţilor anticipate se ţine pe debitori, termene de virare şi de trecere în cont.

Contul 136 «Avansuri pe termen lung acordate» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice	Creditul conturilor
Virarea mijloacelor sub formă de avansuri pe termen lung sau plăţi anticipate furnizorilor – pentru activele pe termen lung ce urmează a fi primite, antreprenorilor şi altor organizaţii – pentru lucrările, comenzile ce urmează a fi executate
	241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 «Cont valutar»

Conţinutul operaţiei economice	Creditul contului
Reflectarea (casarea) activelor amînate privind impozitul pe venit	731 «Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit»

Contul 136 «Avansuri pe termen lung acordate» se creditează

*prin* debitul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Restituirea avansurilor pe termen lung acordate
anterior	241 «Casa»
	242 «Cont de decontare»
	243 «Cont valutar»

Trecerea în cont a avansurilor pe termen lung, plăţilor anticipate anterior acordate furnizorilor, antreprenorilor (părţilor legate şi nelegate)		426 «Alte datorii pe termenlung calculate» 521 «Datorii pe termen scurtprivind facturile comerciale”

Trecerea la pierderi (cheltuieli) a avansurilor pe termen lung anterior acordate şi nereclamate, a plăţilor anticipate în funcţie de destinaţia avansurilor, plăţilor		522 «Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»
		714 «Alte cheltuieli operaţionale»721 «Cheltuieli ale activităţii de investiţii»722 «Cheltuieli ale activităţii financiare»

ALTE ACTIVE PE TERMEN LUNG

Soldul conturilor din această grupă se reflectă în subcapitolul 1-4. «Active pe termen lung» al bilanţului contabil.

Contul 141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung»

Contul 141 «Cheltuieli antici pate pe termen lung» estedestinat generalizării informaţiei privind cheltuielile anticipate, suportate în perioada de gestiune, dar care urmează a fi trecute la consumurile şi cheltuielile perioadelor viitoare în curs de peste un an. Modul de determinare şi componenţa cheltuielilor anticipate pe termen lung sînt reglementate de prevederile S.N.C. 9 «Contabilitatea cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice şi lucrări de proiectare şi experimentare».

Contul 141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă acumularea (înregistrarea) cheltuielilor anticipate, iar în credit – casarea (repartizarea) şi includerea lor în componenţa consumurilor şi cheltuielilor perioadei de gestiune. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor anticipate pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică se ţine pe ti puri de cheltuieli antici pate pe termen lung şi pe nomenclatorul de articole stabilite de întreprindere.

100

Contul 141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Reflectarea cheltuielilor efective la executarea lucrărilor de reculţivare a pămîntului, pregătirea şi însuşirea noilor tipuri de articole, proceselor tehnologice şi altor lucrări:
a) consumului materialelor, obiectelor de mică . valoare şi scurtă durată . .b) salariilor calculate, contribuţiilor pentru asigurările sociale şi a rezervelor create pentru plata concediilor muncitorilor c) calculării uzurii utilaj ului şi altor obiecte de mijloace fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi a amortizării activelor nemateriale d) serviciilor, organizaţiilor terţe în cazul:- achitării nemijlocite a acestora –– achitărtii ulterioare a facturilor e) serviciilor activităţilor auxiliare şi a cotei consumurilor indirecte	211 «Materiale»213 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată»531 «Datorii faţă de personalprivind retribuireamuncii» 533 «Datorii privindasigurările» 538 «Rezerve pentru cheltuielişi plăţi preliminate»124 «Uzura mijloacelor fixe» 113 «Amortizarea activelor nemateriale»214 «Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată»241 «Casa»242 «Cont de decontare» .243 «Cont valutar»244 «Conturi speciale la bănci»521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»522 «Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate»812 «Activităţi auxiliare»813 «Consumuri indirecte de producţie»
Contul 141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung» se creditează prin *debitul* următoarelor conturi:
Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Raportarea cotei respective a cheltuieliloranticipate pe termen lung laa) crearea activelor nemateriale şi materiale	112 «Active nemateriale în curs de execuţie»

101

consumurile secţiilor auxiliare de producţie
consumurile mdnrecte’de producţie ale perioadei de gestiune

înregistrarea valorilor materiale utilizabile rezultate din efectuarea lucrărilor de pregătire şi însuşire a noilor feluri de articole şi procese tehnologice

121 «Active materiale în curs de execuţie»

«Activităţi auxiliare»
«Consumuri indirecte de producţie»

211 «Materiale»

Contul 142 «Alte active pe termen lung»

Contul 142 «Alte active pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea altor active pe termen lung, neprevăzute în conturile din clasa 1 «Active pe termen lung» examinate mai sus.

102

ACTIVE CURENTE

Contabilitatea stocuri de marfuri si materiale ( conform SNC 2 )

Definiţii

în prezentul standard noţiunile utitilizate semnifică: Stocuri de mărfuri şi materiale – active:

destinate vînzării în cazul activităţii economice ordinare;
înregistrate ca producţie neterminată;
destinate consumului în procesul de producţie şi la prestarea de servicii. Ele cuprind:

materialele destinate utilizării în procesul de producţie;
producţia neterminată;
produsele finite;

d) mărfurile, inclusiv terenurile şi alte active materiale achiziţionate şi
destinate revînzării;.

e) obiectele de mică valoare şi scurtă durată.

Valoarea de intrare (valoarea iniţială) sau valoarea istorică – suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora sau valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea stocurilor de mărfuri şi materiale.

Valoarea venală – suma cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente.

Valoarea realizabilă netă (VRN.) – preţul probabil de vînzare a stocurilor de mărfuri şi materiale în procesul activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile probabile prevăzute pentru completarea şi organizarea vînzării.

Valoarea de bilanţ a tuturor obiectelor de mică valoare şi scurtă durată –valoarea de intrare (valoarea de achiziţie) a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată depozitate plus valoarea probabilă rămasă a obiectelor puse în funcţiune la care se calculează uzura.

Valoarea uzurabilă – valoarea de intrare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sau o altă sumă care o substituie în rapoartele financiare diminuată cu valoarea probabilă rămasă.

Valoarea rămasă – suma netă (valoarea bunurilor utile) pe care întreprinderea intenţionează să o obţină din activ la expirarea duratei de utilizare.

Evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale

în rapoartele financiare

Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Costul stocurilor de mărfuri şi materiale

Costul stocurilor de mărfuri şi materiale cuprinde cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării si în starea de utilitate.

103

Cheltuieli de achiziţionare

Cheltuielile de achiziţionare a stocurilor de mărfuri şi materiale cuprind valoarea cumpărăturilor, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite întreprinderii de către organele fiscale), precum şi cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionarea mărfurilor, stocurilor de producţie şi prestările de servicii de către terţi. Rabaturile comerciale, sumele returnării mărfurilor, produselor finite şi sumele altor corecţii se scad la determinarea cheltuielilor de achiziţionare.

– în unele cazuri cheltuielile de achiziţionare a stocurilor de mărfuri şi materiale pot include diferenţa de curs valutar, survenită nemijlocit la procurarea recentă a stocurilor de mărfuri şi materiale facturate în valută străină (S.N.C. 21 “Efectele variaţiilor cursurilor valutare”). Diferenţa specificată poate să survină ca rezultat al unei serioase devalorizări sau deprecieri a valutei care nu poate fi prevenită, deoarece nu există metode practice de hedging (asigurare). De aceea aceasta generează creşterea datoriilor, care nu pot fi achitate din cauza achiziţionării récente a stocurilor de mărfuri şi materiale.

Cheltuieli pentru prelucrare

Cheltuielile pentru prelucrarea stocurilor de-mărfuri şi materiale cuprind: cheltuielile directe privind retribuirea muncii, cheltuielile de producţie indirecte constante şi variabile suportate la prelucrarea materialelor în produse finite.

Cheltuielile directe privind retribuirea muncii includ cheltuielile privind retribuirea muncii personalului de producţie de bază al întreprinderii, inclusiv premiile şi alte plăţi sub formă de stimulare şi compensare.

Cheltuielile de producţie indirecte variabile reprezintă cheltuielile întreprinderii mărimea cărora depinde de volumul producţiei (de exemplu, cheltuielile pentru materialele de producţie auxiliare şi pentru remunerarea muncitorilor auxiliari).

Cheltuielile de producţie indirecte constante reprezintă cheltuielile întreprinderii mărimea cărora nu depinde sau depinde neesenţial de volumul producţiei (deexemplu, uzura calculată, cheltuielile de întreţinere şi exploatare a clădirilor şi utilajului etc.). ‘

Cheltuielile de producţie indirecte variabile se repartizează pe fiecare unitate de produse fabricate în baza utilizării efective a capacităţilor de producţie.

Cheltuielile de producţie indirecte constante se trec la cheltuielile pentru prelucrare în baza capacităţii normative a utilajului de producţie. Capacitatea normativă reprezintă nivelul de producţie, care poate fi realizat în medie pe parcursul a cîteva perioade sau sezoane în cazul unor circumstanţe ordinare, ţinînd cont de pierderile de capacităţi, rezultate în urma executării lucrărilor tehnice de planificare. Dacă volumul efectiv de producţie este egal sau depăşeşte capacitatea normativă, suma efectivă a

104

cheltuielilor de producţie constante se trece integral,la cheltuielile pentru prelucrare. în cazul în care volumul efectiv de producţie este mai mic decît capacitatea normativă, cheltuielile indirecte constante se trec la cheltuielile pentru prelucrare în baza cotei normative rezultate din împărţirea sumei efective a acestor cheltuieli la capacitatea normativă. Suma rămasă a cheltuielilor indirecte de producţie constante se consideră drept cheltuială în perioada de gestiune în care au fost suportate.

în cazul în care într-un proces de producţie se obţin concomitent cîteva feluri de produse, cheltuielile pentru prelucrarea acestora se repartizează conform uneia dintre metodele următoare:

cheltuielile pentru retribuirea muncii lucrătorilor de producţie şe trec direct la fiecare fel de produse fabricate, dacă evidenţa acestora se ţine separat. Cheltuielile de producţie indirecte se repartizează în conformitate cu metoda acceptată de întreprindere, de exemplu, proporţional valorii de vînzare a fiecărui produs la etapa procesului de producţie, cînd fiecare produs poate fi determinat separat sau la momentul încheierii procesului de producţie;
dacă cheltuielile privind retribuirea muncii nu se contabilizează pe fiecare fel de produse, acestea se repartizează împreună cu cheltuielile de producţie mdirecteîn conformitate cu metoda acceptată de întreprindere pe o bază raţională şi consecventă (punctul a), paragraful 13 al prezentului standard).

în cazul unui produs secundar, acesta se evaluează la valoarea realizabilă netă, care se scade din suma totală a cheltuielilor pentru prelucrare. Cheltuielile diminuate cu valoarea produsului secundar se repartizează între felurile de produse fabricate în conformitate cu punctele a) şi b) din paragraful 13 al prezentului standard.

Alte cheltuieli

în alte cheltuieli sînt incluse cheltuielile suplimentare apărute în procesul achiziţionării, prelucrării şi vînzării stocurilor de mărfuri şi materiale. Acestea se subdivizează în cheltuieli incluse şi neincluse în costul stocurilor de mărfuri şi materiale.

La alte cheltuieli incluse în costul stocurilor de mărfuri şi materiale se r-aportă cheltuielile aferente comenzilor individuale sau cheltuielile pentru aducerea stocurilor de mărfuri şi materiale (produselor finite şi mărfurilor) în suplimentare pentru transportare legate de efectuarea acestor operaţii.

La alte cheltuieli neincluse în costul stocurilor de mărfuri şi materiale şi constatate drept cheltuială a perioadei de gestiune, în care acestea au fost suportate, se raportă:

pierderile supranormative ocazionate de nivelul extrem de înalt al consumului de materiale şi forţă de muncă, precum şi alte cheltuieli de producţie neplanificate;
cheltuielile aferente depozitării, dacă acestea nu sînt prevăzute de procesul tehnologic;

105

cheltuielile administrative, care nu sînt ocazionate de aducerea stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării şi în starea de utilitate la solicitarea cumpărătorilor în prezent;

d) cheltuielile de desfacere.

în unele cazuri prevăzute de S.N.C. 23 “Cheltuielile privind împrumuturile”, cheltuielile privind creditele şi împrumuturile se includ în costul stocurilor de mărfuri şi materiale.

Costul stocurilor de mărfuri şi materiale la întreprinderile

de prestări servicii

Costul stocurilor de mărfuri şi materiale pentru întreprinderile de prestări servicii include cheltuielile privind retribuirea muncii personalului şi cheltuielile de producţie indirecte. Cheltuielile privind retribuirea muncii la întreprinderile de prestări servicii includ salariul de bază şi cel suplimentar, diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului încadrat nemijlocit în sfera de prestări servicii. Cheltuielile de producţie indirecte se includ în costul stocurilor de mărfuri şi materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune numai la întreprinderile de prestări servicii, care dispun de producţie neterminată. Cheltuielile privind retribuirea muncii lucrătorilor care se ocupă de vînzări şi a personalului administrativ nu se includ în costul stocurilor de mărfuri şi materiale, dar se consideră drept cheltuială a perioadei de gestiune în care acestea au fost suportate.

Evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale în contabilitatea curentă

Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi utilizate următoarele metode:

metoda costului normativ;
metoda vînzărilor cu amănuntul.

Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă şi controlul

106

operativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ s6 determină, Iuînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii şi al cheltuielilor de producţie mdirecte. Normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi, în funcţie de necesităţi, să fie revizuite.

Metoda vînzărilor cu amănuntul (procentului de profit global) se aplică, de regulă, în comerţ pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. în contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor se admite în cazurile prevăzute de paragraful 26 al prezentului standard. Indiferent de varianta acceptată de evaluare a mărfurilor, acestea sînt reflectate în evidenţa curentă în rapoartele financiare la cea mai mică sumă dintre valoarea efectivă şi valoarea realizabilă netă.

Costul unităţilor stocurilor de mărfuri şi materiale care, de obicei, nu sînt reciproc substituibile şi al stocurilor produse şi destinate unor proiecte speciale, se determină prin metoda de identificare.

în cazul unui sortiment variat al stocurilor de mărfuri şi materiale reciproc substituibile costul acestora se determină prin metoda FÎFO sau metoda costului mediu ponderat.

Conform metodei FIFO, stocurile de mărfuri şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate.

Conform metodei costului mediu ponderat, costul stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite şi rămase la sfîrşitul perioadei de gestiune este determinat în baza costului mediu ponderat al Unităţilor similare, aflate în stoc la începutul perioadei de gestiune şi cumpărate sau produse de întreprindere în cursul acestei perioade. Costul mediu ponderat poate fi calculat pentru o perioadă anumită de timp sau pe măsura intrării loturilor suplimentare de stocuri de mărfuri şi materiale.

Valoarea realizabilă netă (V.R.N.)

Stocurile de mărfuri şi materiale sînt evaluate şi reflectate în rapoartele financiare la valoarea realizabilă netă cînd aceasta este mai joasă decît costul, adică în cazul:

deteriorării sau degradării parţiale a acestora;
uzurii parţiale sau integrale a acestora;
reducerii preţului de vînzare a acestora;

d) creşterii eventualelor cheltuieli pentru completarea şi organizarea vînzării
acestora.

Evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale la valoarea realizabilă netă se efectuează:

a) pe tipuri;

107

b) pe grupe de unităţi reciproc substituibile, în limitele unuia şi aceluiaşi
sortiment, care au aceeaşi destinaţie sau utilizare finală, produse şi comercializate
în unul şi acelaşi sector geografic.

La întreprinderile de prestări servicii cheltuielile se reflectă pe fiecare tip de servicii, pentru care se stabileşte un preţ de vînzare individual. De aceea valoarea realizabilă netă se determină pe fiecare tip de servicii neterminate examinate ca tipuri separate de stocuri de mărfuri şi materiale.

Calcularea valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează în baza:

preţurilor de piaţă în vigoare la momentul calculării sumei ce urmează a fi primită din vînzarea stocurilor de mărfuri şi materiale;
variaţiilor preţurilor de piaţă sau costului stocurilor de mărfuri şi materiale legate nemijlocit de evenimentele activităţii economice care au survenit după perioada de gestiune în măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la sfîrşitul perioadei de gestiune;
destinaţiei stocurilor de mărfuri şi materiale aflate în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune pentru vînzare sau utilizare în producţie.

Valoarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri şi materiale aflate în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină în baza;

preţurilor contractuale, în cazul în care acestea sînt destinate vînzării conform contractelor garantate;
preţurilor de piaţă curente în cazul în care acestea nu sînt confirmate de contracte, dar sînt destinate, de asemenea, vînzării.

Pierderile neprevăzute, conform vînzărilor contractuale sau achiziţiilor firmei, se examinează în conformitate cu S.N.C. 10 “Eventualităţi şi evenimente ale activităţii economice care survin după data de întocmire a bilanţului”.

Materialele şi alte stocuri destinate utilizării la fabricarea produselor finite nu urmează a fi evaluate sub costul acestora, dacă se prevede că produsele finite care constituie baza lor vor fi vîndute la un preţ egal sau mai mare decît costul lor. Dacă se prevede că costul produselor finite va fi mai mare decît preţurile de piaţă curente, materialele şi alte stocuri vor fi evaluate la valoarea realizabilă netă.

La data de raportare a fiecărei perioade posterioare valoarea de bilanţ a stocurilor de mărfuri şi materiale este revizuita. Dacă în perioada precedentă acestea au fost evaluate în bilanţ la valoarea realizabilă netă şi continuă să figureze în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune la aceeaşi valoare, iar circumstanţele s-au schimbat şi valoarea realizabilă netă s-a majorat, aceste stocuri sînt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă revizuită.

Constatarea valorii stocurilor de mărfuri şi materiale

drept cheltuială

Valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale vîndute se constată drept cheltuială a perioadei în care a fost determinat venitul raportat la aceste vînzări. Aceasta asigură concordanţa cheltuielilor efectuate şi veniturilor obţinute. La evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale la valoarea

108

realizabilă netă apar pierderi care se constată drept cheltuială în perioada în care au fost efectuate. Dacă în perioada de gestiune următoare valoarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri şi materiale s-a majorat, diferenţa rezultată din această majorare în limitele, costului se constată drept venit în perioada în care s-a produs majorarea valorii realizabile nete.

Stocurile de mărfuri şi materiale, utilizate pentru crearea obiectelor de mijloace fixe în regie sau pentru finisarea şi montajul acestora, se includ în valoarea obiectelor şi se consideră drept cheltuială treptat, în cursul perioadei de exploatare (funcţionare) utilă a acestor active.

Particularităţile contabilizării obiectelor de mică valoare

şi scurtă durată

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt active valoarea unitară a cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de durata de

109

exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi. în componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sînt incluse instrumentele şi dispozitivele cu destinaţie generală şi specială, utilajul de schimb, ambalajul tehnologic, inventarul de producţie şi de uz casnic, îmbrăcămintea şi încălţărmntea specială şi dispozitivele de protecţie, lenjeria, construcţiile şi dispozitivele provizorii, alte obiecte (vasele, inventarul sportiv şi turistic, prelata etc.).

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora este mai mică de 1/20 din plafonul stabilit,’ urmează să fie casate la cheltuieli sau consumuri pe măsura predării acestor obiecte de la depozit în exploatare,

Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora depăşeşte 1/20 din plafonul stabilit, în cazul livrării de la depozit în exploatare uzura se calculează în proporţie de 100% din valoarea acestora diminuată cu valoarea probabilă rămasă. La întreprinderile de stat şi întreprinderile, în care cota statului în capitalul statutar constituie cel puţin 51% pe toată durata de exploatare, gestionarii ţin contabilitatea utilizării acestora pe grupe stabilite. Uzura se trece la cheltuielile sau consumurile întreprinderii în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. La ieşirea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată valoarea uzurabilă este trecută la diminuarea uzurii calculate anterior.-

Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază, pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura calculată pentru construcţiile speciale provizorii prevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se include în componenţa cheltuielilor generale administrative aferente construcţiei

obiectului de bază.

Publicitate

în rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluite:

metodele de evaluare a stocurilor de mărfuri şi materiale;
valoarea de bilanţ totală a stocurilor de mărfuri şi materiale şi valoarea de bilanţ pe grupe de clasificare acceptate de întreprindere, valoarea rămasă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;
valoarea de bilanţ a stocurilor de mărfuri şi materiale calculată la valoarea realizabilă netă;
costul vînzării stocurilor de mărfuri şi materiale constatat drept cheltuială în perioada de gestiune;
suma oricărei majorări a valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale în limitele costului acestora, casată anterior ca pierderi rezultate din. evaluarea acestora la valoarea realizabilă netă, care se constată ca venit în perioada de gestiune respectivă, în conformitate cu paragraful 32 al prezentului standard;

110

circumstanţele sau evenimentele activităţii economice, care-au condus la majorarea valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale în limitele costului acestora în conformitate cu paragraful 32 al prezentului standard;
valoarea de bilanţ a stocurilor de mărfuri şi materiale ipotecate cu titlu de garanţie a datoriilor.

Casarea diferenţei dintre cost şi valoarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri şi materiale poate conduce la consecinţe, dezvăluirea cărora este prevăzută de S.N.C. 8 “Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate”.

111

112

STOCURI DE MARFURI SI MARERIALE

Soldurile conturilor din această grupă sînt reflectate în subcapitolul 2.1 “Stocuri de mărfuri şi materiale” al bilanţului contabil.

Contul 211 “Materiale”

Contul 211 “Materiale” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea materialelor. Este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere, iar îri credit – valoarea materialelor ieşite din gestiune prin utilizarea lor în procesul de producţie şi vînzarea valorilor materiale de prisos şi inutile. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea materialelor existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 211 “Materiale” pot fi deschise următoarele subconturi:

2111 “Materii prime şi materiale de bază”, 2112 “Semifabricate cumpărate-si articole de completare”, 2113 “Combustibil”, 2114 “Ambalaje si materiale pentru ambalat”, 2il5 “Piese de schimb”, 2116 “Alte materiale”, 2117 “Materiale transmise pentru prelucrare”, 2118 “Materiale de construcţie”, 2119 “Materiale cu destinaţie agricolă”.

Evidenţa analitică a materialelor se ţine pe locuri de depozitare a acestora, tipuri (sortimente) şi alţi parametri necesari.

Contul 211 “Materiale” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea valorii de cumpărare a materialelor intrate:

a) în cazul achitării directe

b) în cazul primirii facturilor spre plată de la:: furnizori externi

– întreprinderi-fiice, asociate şi alte părţi legate

c) prin intermediul titularilor de avans:

la primirea avansului
fără primirea avansului

d) cu titlu gratuit

Reflectarea cheltuielilor de transport-aprovizionare

aferente procurării materialelor:

a) transportarea, materialelor pînă la depozitul

întreprinderii

b) taxe vamale

c) asigurarea încărcăturilor pe drum

d) încărcarea şi descărcarea

e) plătite prin intermediul titularilor de avans:

la primirea avansului
fără primirea avansului

înregistrarea materialelor fabricate de întreprindere în secţiile:

a) producţiei de baza 113

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar”
“Conturi speciale la bănci”

“Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

532 “Datorii faţa de personal privind alte operaţii”

622 “Venituri din activitatea financiară”

521 “Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale”

522 “Datorii pe termen scurt

fată de părţile legate” 812 “Activităţi auxiliare”

242 “Cont de decontare”

539 “Alte datorii pe termen

242 “Cont de decontare”

533 “Datorii privind

asigurările”

521 “Datorii pe termen scurt

privind facturile

comerciale”

531 “Datorii faţa de personal

privind retribuireamuncii”

533 “Datorii privind

asigurările”

812 “Activităţi auxiliare”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

532 “Datorii faţă de personal

privind alte operaţii”

811 “Producţia de bază”

*b) activităţii auxiliareînregistrarea materialelor achiziţionate prin schimbul* cu alte active înregistrarea deşeurilor metalice şi utilizabile din:a) secţiile producţiei de bazăb) secţiile activităţii auxiliare**	*812 “Activităţi auxiliare”221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor , comerciale”223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”811* “Producţia de bază”812 “Activităţi auxiliare” .**
c) *producţia rebutată* d) *lichidarea mijloacelor fixe:– în limitele valorii rămase a acestora stabilite anterior– în cazul cînd valoarea deşeurilor obţinute depăşeşte valoarea rămasă*	*612 “Alte venituri. operaţionale^,* Subcont 6123.6 *123 “Mijloace fixe”621 “Venituri din activitatea, de investiţii^, subcont 621.9***
*e) din lichidarea obiectelor de mica valoare şi scurtă durataReflectarea sumei, care depăşeşte valoarea realizabilă netă conform evaluării anterioare a materialelor (în limitele costului lor)înregistrarea plusurilor de materiale constatate cu ocazia inventarierii ‘*	*213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”612 “Alte venituri operaţionale,* Subcont 612.6 612 “Alte venituri operaţionale Subcont 612.6**

Contul 211 “Materiale” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor utilizate pentru

fabricarea produselor de bază
fabricarea produselor şi prestarea serviciilor de către secţiile auxiliare
nevoile gospodăreşti ale secţiilor
remedierea rebuturilor
operaţiile aferente expedierii produselor şi mărfurilor
nevoile gospodăreşti ale întreprinderii şi lucrările de cercetări ştiinţifice
crearea activelor nemateriale

h) lucrările de construcţie şi amenajarea terenurilor

i) efectuarea lucrărilor de proiectare şi experimentare

114

“Producţia de bază”
‘Activităţi auxiliare”
“Consumuri indirecte de producţie”

612 “Alte venituri operaţionale”

“Cheltuieli comerciale”
“Cheltuieli generale şi administrative”

112 “Active nemarteriale în

curs de execuţie”

121 “Active materiale în curs

de execuţie”

141 “Cheltuieli anticipate pe

termen lung”

251 “Cheltuieli anticipate

curente”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

723 “Pierderi excepţionale”

714″Alte cheltuieli operaţionale”

Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor yîndute

Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de materiale Ia valoarea de bilanţ constatate cu ocazia inventarierii

Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor distruse în urma evenimentelor excepţionale

Reflectarea sumei diferenţei între costul efectiv şi valoarea realizabilă netă

Contul 212 “Animale la creştere şi îngrăşat”

Contul 212 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea animalelor la creştere şi îngrăşat. Este un cont de activ. în debitul acestui cost se înregistrează valoarea’ de intrare a animalelor cumpărate pentru creştere şi îngrăşat, precum şi a prăsilei obţinute din turma de bază şi animalele trecute din turma de bază a întreprinderii pentru predarea lor la îngrăşat, în credit – valoarea animalelor trecute în turma de bază şi ieşite de la întreprindere. Soldul acestui cont este debitor’şi reprezintă valoarea animalelor la creştere şi îngrăşat existente Ia finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică â animalelor la creştere şi îngrăşat se efectuează pe locuri de depozitare, pe categorii de vîrstă şi sexe.

Creditul conturilor

Contul 212 “Animale la creştere şi îngrăşat” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Reflectarea valorii de intrare a animalelor tinere Ia creştere şi îngrăşat achiziţionate: a) în cazul achitării directe

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar”

244 “Conturi speciale la bănci”

b) în cazul primirii facturilor de plată de la:

– furnizori externi

521 “Datorii pe termen
scurt privind facturile
comerciale”

• întreprinderile-fiice, asociate şi alte părţi legate

“5522 Datorii pe termen

scurt faţa de părţile
legate”

Reflectarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente achiziţionării animalelor tinere şi pentru îngrăşat

521 “Datorii pe termen
scurt privind facturile
comerciale”

522 “Datorii pe termen scurt
faţă de părţile legate”

115 531 “Datorii faţa de personal

privind retribuirea muncii”

*înregistrarea prăsilei de animale primite la animalele de producţie şi de muncă la costul efectiv* *Trecerea animalelor din turma de bază la îngrăşat la valoarea de bilanţReflectarea sumei, care depăşeşte valoarea realizabilă netă conform evaluării anterioare a animalelor (în limitele costului lor efectiv)Reflectarea plusurilor de animale la creştere şi îngrăşat, constatate cu ocazia inventarierii la valoarea de intrare*		*533 “Datorii privindasigurările”* 812 “Activităţi auxiliare”811 “Producţia de bază”812 “Activităţi auxiliare” 123 “Mijloace fixe”612 “Alte venituri operaţionale” 612 “Alte venituri operationale”**

Contul 212 “Animale la creştere şi îngrăşat” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
*Trecerea animalelor aflate la creştere şi îngrăşat în turma de baza la valoarea de bilanţTrecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a animalelor la creştere şi îngrăşat pierite* Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de animale la creştere şi îngrăşat constatate la inventariere la valoarea de bilanţ**	*123 “Mijloace fixe”* *714 “Alte cheltuielioperaţionale”* 723 “Pierderi excepţionale” 714 “Alte cheltuieli operaţionale”711 “Costul vînzării”**
*Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a animalelor la creştere şi îngrăşat vîndute*
*Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a animalelor sacrificate*	*811 “Producţia de bază”*
*Reflectarea sumei diferenţei între costul efectiv al animalelor la creştere si îngrăşat si valoarea realizabilă netă*	*714 “Alte cheltuieli operaţionale”*

Contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Contul 213 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, aflate în stoc şi în folosinţă, precum şi a construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri) edificate de întreprindere. Este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează valoarea de intrare a obiectelor intrate şi a construcţiilor speciale construite, iar în credit – trecerea la cheltuieli a valorii uzur abile şi valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor.

116

Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa la întreprindere la finele perioadei de gestiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a construcţiilor provizorii.

La contul 213 pot fi deschise următoarele subconturi: 2131 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”, 2132 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”, 2133 “Construcţii provizorii (neprevăzute în lista de titluri)”.

Evidenţa analitica a obiectelor de mică valoare şi scurta durată şi â construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri) se ţine pe grupe omogene, pe tipuri şi gestionari.

Contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” se debitează prin creditul următoarelor contur

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea valorii de procurare a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată şi a construcţiilor provizorii intrate a) în cazul achitării directe

b) în cazul primirii facturilor de plată de la:

– furnizori externi

– întreprinderile- fiice, asociate şi alte părţi legate

c) prin intermediul titularilor de avans:

la primirea avansului
fără primirea avansului

Reflectarea cheltuielilor de transport – aprovizionare aferente procurării obiectelor de mică valoare şi: scurtă durată şi a construcţiilor provizorii: a) transportarea

b) taxe vamale

c) asigurarea încărcăturilor pe drum

117

Casa
“Cont de decontare”
“Cont valutar”
“Conturispeciale la bănci”

521 Datorii pe termen scurt privind facturile. comerciale”

522Datorii pe termenscurt faţă de părţile legate”

22 7 “Creanţe pe termen scurtale personalului”

532 “Datorii faţă de perso-nal oprivind alte operaţii”

“Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
“Datorii pe termenscurt fată de părţile legate”

812 “Activităţi auxiliare” 242 “Cont de decontare” 539 “Alte datorii pe termen

scujrt”

242 “Cont de decontare” 533 “Datorii privind

asigurările”

d) incarcarea si descarcarea

e) plătite prin intermediul titularilor de avans:

lâ primirea’ avansului
fără primirea avansului

înregistrarea obiectelor de mică valoare:

a) achiziţionate prin schimb cu alte active

fabricate în secţiile auxiliare de producţie şi a construcţiilor speciale provizorii construite de întreprindere
primite cu titlu gratuit

Reflectarea sumei care depăşeşte valoarea realizabilă netă conform evaluării anterioare a obiectelor de mică valoare (în limitele costului lor efectiv)

înregistrarea plusurilor de obiecte de mica valoare şi scurtă durată cu ocazia inventarierii la valoarea lor de intrare

118

521 “Datorii pe termens curt privind facturile

comerciale”

531 “Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii”

533 “Datorii privind

asigurările”

812 “Actualităţi auxiliare”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

532 “Datorii faţă de personal
comerciale”

221 Creante pe termen scurt

aferente facturilor

223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

812 “Activităţi auxiliare”

622 “Venituri dinactivitatea

financiară”, subcont 622..4

612 “Alte venituri operaţionale”, subcont 612,6

612 “Alte venituri operaţionale” ,

subcont 612.6

Contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

f) pentru efectuarea lucrărilor de proiectare şi experimentare

Darea în folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea unitară mai mare de 1/20 din limita stabilită)

Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de obiecte de mică valoare şi scurtă durată şi de construcţii speciale provizorii la costul lor efectiv, constatate cu ocazia inventarierii

Reflectarea valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată vîndute

Reflectarea valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată distruse în urma evenimentelor excepţionale

Casarea valorii uzurabile a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la scoaterea din funcţiune a acestora

Reflectarea sumei diferenţei între costul efectiv şi valoarea realizabilă netă

înregistrarea deşeurilor metalice şi reziduurilor din lichidarea obiectelor de mică valoare şi construcţiilor speciale provizorii în limitele valorii rămase stabilite anterior

Reflectarea diferenţei dintre valoarea rămasă a obiectelor ieşite determinată preventiv şi valoarea deşeurilor metalice primite

141 “Cheltuieli anticipate pe

termen lung”

251 “Cheltuieli anticipate

curente”

213 “Obiecte de mică valoare si scurtă durată”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

723″Pierderiexcepţionale, subcont 723.1

214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

211 “Materiale”

714 «Alte cheltuieli operaţionale»

Conţinutul operaţiilor economice

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată date în folosinţă:

în secţiile activităţilor de bază şi auxiliare
pentru efectuarea operaţiilor aferente expedierii produselor si marfuri1or

c) pentru nevoile gospodăreşti ale întreprinderii şi lucrările de cercetări ştiinţifice

crearea activelor nemateriale
pentru executarea lucrărilor de construcţie şi amenajarea terenurilor
pentru efectuarea lucrărilor de proiectare şi expe

Debitul conturilor

813 “Consumuri mdirecte de producţie”

712 Cheltuieli comerciake,

Subcont 712.8

713 “Cheltuieli generale şi

administrative”

subcont 713.9

112 “Active nemateriale în curs de execuţie”

121 “Active materiale în curs de execuţie”

141 “Cheltuieli anticipate pe

termen lung”

251 “Cheltuieli anticipate

Contul 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

Contul 214 este destinat generalizării informaţiei privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durata şi a construcţiilor speciale provizorii (neprevăzute în lista de titluri). Este un cont de pasiv. în creditul acestui.cont se reflectă calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durata şi a construcţiilor speciale provizorii, iar în débit -trecerea la cheltuieli a uzurii calculate aferente obiectelor de mică valoare şi scurtă durată scoase din funcţiune. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate la finele perioadei de gestiune.

La contul 214 pot fi deschise următoarele subcpnturi: 2141 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, 2142 “Uzura construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri)”.

Evidenţa analitică a uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine pe grupe (obiecte) distincte şi pe perioade.. 120

Contul 215 “Producţia în curs de execuţie”

Contul 215 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie în decursul perioadei de gestiune. Este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă suma produselor şi serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune, iar în credit – casarea sumei producţiei în curs de execuţie ta începutul perioadei de gestiune. Soldul acestui cont este debitor si reprezintă existenţa produselor şi serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune.

La contul 215 “Producţia în curs de execuţie” pot fi deschise următoarele subconturi: 2151 “Produse în curs de execuţie”, 2152 “Servicii în curs de execuţie”. 121

Evidenţa analitică a producţiei în curs de execuţie se ţine pe feluri

deproduseşiservicii

Contul 215 “Producţia în curs de execuţie” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

		Creditul conturilor
Conţinutul operaţiilor economice
*Reflectarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune aferentea) produselorb) serviciilor* *înregistrarea plusurilor de produse în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii*		*811 “Producţia de bază”811* “Producţia de bază”812 “Activităţi auxiliare”612 “Alte venituri operaţionale”**

Contul 215 “Producţia în curs de execuţie” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Casarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune aferentă

produselor
serviciilor

Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de produse în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii

Reflectarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie distruse în urma evenimentelor excepţionale. Reflectarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vîndute

811 “Producţia de bază”

“Producţia de bază”
“Activităţi auxiliare”

714 “Altecheltuieli operaţionale”

723 “Pierderi excepţionale”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Contul 216 “Produse”

Contul 216 “Produse” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea produselor finite, semifabricatelor din producţie proprie şi a produselor secundare. Este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produselor secundare, fabricate de întreprindere în cursul lunii, iar în credit – ieşirea lor din gestiune prin utilizare, expediere şi vînzare. Soldul acestui cont este debitor şi indică existenţă produselor finite, semifabricatelor şi produselor secundare în depozitele întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

La contul 216 “Produse” pot fi deschise următoarele subconturi: 2161 “Produse finite”, 2162 “Semifabricate din producţie proprie”, 2163 “Produse secundare”. 122

Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de produse, semifabricate şi produse secundare.

Contul 216 “Produse” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
*Reflectarea costului efectiv al produselor finite, semifabricatelor din producţie proprie, produselor secundare fabricate în secţiile:* *a) producţiei de bază*	*811 “Producţia de bază”*
*b) activităţii auxiliare* *_________________________________________________Returnarea produselor de către cumpărători din cauza necorespunderii acestora standardelor de calitate la preţ de utilizare posibilaReflectarea sumei care depăşeşte valoarea realizabilă netă conform evaluării anterioare a produselor (în limitele costului lor efectiv)înregistrarea plusurilor de produse constatate cu ocazia inventarierii***	*812″Activităţi auxiliare”*
	*822 “Returnarea şi reducerea* *preturilor la mărfurile vîndute”* *612 “Alte venituri operaţionale”* *612 “Alte venituri operaţionale”*
Contul 216 “Produse” se creditează prin debitul următoarelor conturi:
*Conţinutul operaţiilor economice*	*Debitul conturilor*
Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor finite, semifabricatelor din producţie proprie şi produselor secundare vîndute cumpărătorilor Returnarea produselor finite, semifabricatelor din producţie proprie rebútate pentru remedierea rebuturilor în secţiile:a) *producţiei de bazăb) activităţii auxiliareReflectarea hpsurilor şi pierderilor de produse finite, semifabricate din producţie proprie şi produse secundare constatate la inventariereReflectarea valorii de bilanţ a produselor distruse în urma evenimentelor excepţionale* *Reflectarea sumei diferenţei între costul efectiv al produselor şi valoarea realizabilă netă a acestora*	*711 “Costul vînzărilor”* *811 “Producţia de baza”* *812- “Activităţi auxiliare”* *714 “Alte cheltuieli operaţionale”723 “Pierderi excepţionale”* 714 “Alte cheltuieli operaţionale”**

Contul 217 “Mărfuri” 123

Contul 217 “Mărfuri” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mărfurilor în depozitele întreprinderii, bazele angro, magazine. Este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează valoarea de intrare a mărfurilor procurate de la furnizori, iar în credit – ieşirea lor din

Conţinutul operaţiilor economice

Intrarea mărfurilor cumpărate: a) în cazul achitării directe

b) în cazul primirii facturilor de plată de la:

furnizori externi
întreprinderile-fiice, asociate şi alte părţi legate

c) prin intermediul titularilor de avans:

la primirea avansului
fără primirea avansului

Reflectarea cheltuielilor aferente procurării mărfurilor:

a) cheltuieli de transport

taxe vamale
cheltuieli de asigurare a încărcăturilor pe drum
cheltuieli de încărcare şi descărcare

e) plătite prin intermediul titularilor de avans:

– la primirea avansului 124

Creditul conturilor

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar”
“Conturi speciale la bănci”

“Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”

227 “Creanţe pe termen scurt

ale personalului”

532 “Datorii faţă de personal

privind alte operaţii”

“Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
“Datorii pe termen scurt ■faţă de părţile legate”

812 “Activităţi auxiliare”

242 “Cont de decontare”

539 “Alte datorii pe termen

scurt”

242 “Cont de decontare”

533 “Datorii privind

asigurările”

521 “Datorii pe termen scurt

privind facturile

comerciale”

531 “Datorii faţă de personal

privind retribuirea

muncii”.

533 “Datorii privind

asigurările”

812 “Activităţi auxiliare”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

– fără primirea avansului

înregistrarea mărfurilor procurate prin schimb cu alte active

Reflectarea sumei care depăşeşte valoarea realizabilă netă conform evaluării anterioare a mărfurilor (în limitele valorii acestora)

înregistrarea plusurilor de mărfuri constatate cu ocazia inventarierii

înregistrarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă

Restabilirea la începutul perioadei de gestiune a sumei adaosului comercial anulate la finele perioadei precedente .

Reflectarea sumei adaosului comercial aferente mărfurilor intrate

Trecerea la cheltuieli cu semnul minus a sumei adaosului comercial aferente stocurilor de mărfuri la finele perioadei de gestiune

532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” 221″Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 612 Alte venituri operationale

612 “Alte venituri operaţionale”822 “Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”

821 “Adaos comercial”

CREANŢE PE TERMEN SCURT

. Componenţa, modul de formare şi stingere a creanţelor pe termen scurt sînt reglementate de prevederile S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C. 17 “Contabilitatea chiriei”, S.N.C. 18 “Venitul”. Soldurile conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 2.2. “Creanţe pe termen scurt” al bilanţului contabil.

Contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale”

Contul 221 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu inai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) expediate, lucrările executate şi serviciile prestate la preţuri de livrare şi tarife inclusiv TVA.

Contul 221 este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 221 pot fi deschise următoarele subconturi: 2211 “Facturi de primit din ţară”, 2212 “Facturi de primit din,străinătate”, 2213 “Cambii primite”.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termene de formare şi de achitare.

Contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea datoriilor cumpărătorilor (clienţilor) pentru produsele finite, mărfurile vîndute şi serviciile prestate la preţuri de livrare în baza documentelor de plată şi cambiilor primite (fără TVA şi. accize)

Reflectarea sumelor TVA şi a accizelor, care urmează a fi primite de la cumpărători, aferente produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente creanţelor în valută străină la finele perioadei de gestiune

126

611 “Venituri din vînzări”

535 ‘Taxa pe valoarea adău gată şi accize de primit”

622 “Venituri dhv activitatea _?financiară”, subcont 622.3

Contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
*Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale* *Anularea creanţelor compromise pe seamaa) rezervei privind datoriile dubioaseb) cheltuielilor perioadei (daca rezerva nu este* *constituită)Reflectarea valorii mărfurilor vîndute, returnate de către cumpărători, şi. a sumelor de reducere a preţurilor lorReflectarea la valoarea de intrare a activelor primite prin schimbul cu alte active*		*241* *“Casa”242* “Cont de decontare”243 “Cont valutar” 222 “Corecţii la datorii dubioase 712 “Cheltuieli comerciale”-** subcont 712.6
		*822 “Returnarea şi reducerea preturilor la mărfurile vîndute”111 “Active nemateriale” 123 “Mijloace fixe”231* *“Investiţii pe termen scurt* *în părţi nelegate”232* “Investiţii pe termen scurt în părţi legate”211 “Materiale”212 “Animale la creştere şi îngrăşat”213 “Obiecte de mică valoare si scurtă durată”216 ‘”‘Produse”**


*Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorable aferente creanţelor în valută străină la finele perioadei de gestiuneStingerea datoriei privind creditele pe termen scurt dia contul mijloacelor cambiilor anterior scontate de bancăAchitarea creanţelor pe seama:â) datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori( in cazul efectuarii decontarilor prin compensareacererilor reciproce )* b) avansurilor primite**		*217 “Mărfuri”722 “Cheltuieli ale activităţii financiare**^ subcont722.3* *511 “Credite bancare pe termen scurt”521 “Datorii pe termen scurtprivind facturile cjmerciale”* *„ Avansuri pe termen scurt primite”*

Contul 222 “Corecţii la datorii dubioase”

Contul 222 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi utilizarea rezervei privind datoriile dubioase, aferente operaţiilor comerciale.

Contul 222 este un cont de pasiv contrar în raport’cu contul de activ 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. în creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervei (corecţiei) privind datoriile dubioase la sumele determinate de conducerea întreprinderii, iar în debit – utilizarea rezervei la casarea sumelor creanţelor compromise. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma rezervei neutilizată la finele perioadei de gestiune şi se “reflectă în activul bilanţului cu semnul minus.

Evidenţa analitică a corecţiilor la datorii dubioase se ţine pe debitori, pe termene de constituire şi utilizare a rezervei (corecţiilor).

credit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma creanţelor curente ale părţilor legate la finele perioadei de gestiune.

128

Contul 222 “Corecţii la datorii dubioase” se creditează prin debitul următoarelor conturi:


Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
*Constituirea rezervei pentru compensarea pierderilor presupuse aferente datoriilor dubioase ale cumpărătorilor şi clienţilorRestabilirea datoriei cumpărătorilor, anulată anterior ca datorie compromisă***		*712 “Cheltuieli comerciale’^,* subcont 712.6 *221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”*

Creditul contului

127

Contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate’ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice Creditul conturilor

Reflectarea creanţelor părţilor legate pentru produsele, mărf urile vîndute, serviciile prestate în baza documentelor de plată prezentate şi cambiilor primite (fără TVA şi accize)

Reflectarea sumelor TVA şi accizelor, care urmează a fi primite de la cumpărători, aferente produselor, niărfurilor vîhdute şi serviciilor prestate

Contul 222 ” Corectii la datorii lubioase” se debtteaza prin creditul urmatoarilor conturi

Creditul

Reflectar ea diferenţelor de curs valutar favorabil aferent creanţelor părţilor legate în valută străină la finele perioadei de gestiune – subcont 622.3

221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcont 221.1

Anularea creanţelor compromise pe termen scurt pe seama rezervei

Trecerea la venituri a rezervei nefolosite privind datoriile dubioase în cazul refuzului întreprinderii de a forma rezerva (la trecerea de la decontărilo prin virament la cele prin numerar) 612 “Alte venituri operationale”

subcont 612.6

Contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

Contul 223 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor curente ale părţilor legate (întreprinderilor-fiice, asociate etc).

Contul 223 este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă apariţia creanţelor părţilor legate, iar în credit – achitarea acestora

Debitul conturilor

Contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate’ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

încasarea mijloacelor băneşti de la părţile legate îr* achitarea creanţelor

“Casa”
“Cont de decontare”

243 “Cont valutar”

Inregistrarea activelor primite prin schimbul cu alte active 111 “Active nemateriale”

123 “Mijloace fixe”‘

131 “Investiţii pe termen

lung în părţi

nelegate”

129 132_s“Investiţii pe termen

lung în părţi

‘.

“59

legate”

211 “Materiale”

	*212* *“Animale lâ creştereşi îngrăşat”213* *“Obiecte detnicăvaloare şi scurtă durată” 216 “Produse”***217 Marfuri
*Returnarea de către părţile legate a mărfurilor vîndute şi reflectarea sumelor obţinute din reducerea preţurilor acestora*	*822 “Returnarea şireducerea preţurilor la mărfurile vîndute”***

*Achitarea creanţelor pe termen scurt ale părţilor legate pe seama:a) creanţelor existente (în cazul efectuării decontărilor* *prin compensarea cererilor reciproce)b) avansurilor primite*
	*522* *“Datorii pe termenscurt faţă de părţile legate” ‘523* *“Avansuri pe termenscurt primite”***

Contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

Contul 224 este destinat generalizării informaţiei, privind avansurile pe termen, scurt acordate furnizorilor, antreprenorilor, altor creditori în contul livrării mărfurilor şi materialelor şi altor active sau în cazul executării lucrărilor, prestării serviciilor, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura finisării parţiale pe un termen nu mai mare de un an.

Contul 224 este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în credit – sumele avansurilor, înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizor sau antreprenor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă avansurile acordate, dar încă neînregistrate la finele perioadei de gestiune.

La contul 224 pot fi deschise următoarele subconturi: 2241 “Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”, 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”.

Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ţine pe fiecare beneficiar de avans şi pe destinaţii.

Contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice	Creditul conturilor
*Acordarea avansurilor în contul hvrării stocurilor de*
*mărfuri şi materiale, executării lucrărilor, prestării*
*serviciilor*	*241 “Casa”*
	*242 “Cont de decontare”*
	*243 “Cont valutar”*

Contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior 521 „ Datorii pe termen

în achitarea datoriilor faţă de furnizori şi scurt privind

antreprenori pentru materialele şi mărfurile facturile comerciale”

primite, serviciile prestate

522 „ Datorii pe termen

scurt fate de partile

Legate”

Restituirea avansurilor acordate anterior 241 Casa

242 Cont de decontare

243 Cont valutar

Trecerea la cheltuielile perioadei avansurilor anterior Subcont 714.9

Contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările

cu bugetul”

Contul 225 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor privind decontările cu bugetul aferente diverselor impozite şi taxe, precum şi, privind sancţiunileeconomice, cuvenite întreprinderii din buget în conformitate cu legislaţia fiscală.

Contul 225 este un cont de activ. în debitul acestui cont sé înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită şi primita, iar în credit — sumele trecute în cont în stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile^ în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 225 pot fi deschise următoarele subconturi: 2251 “Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit”, 2252 “Creante pe termen scurt privind alte impozite si

Eividenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite, plăţi şi termenele de recuperare a acestora din buget.

Contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Virarea la buget a plăţilor de avans în cursul perioadei de gestiune

Reflectarea diferenţei dintre sumele TVA şi accizelor plătite si primite

Apariţia creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit rezultat din inversarea diferenţelor temporale

Contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Contul 226 “taxa pe valoarea adăugată de recuperat’ se creditează prin debitul următorului cont:

Compensarea avansurilor plătite privind decontările cu bugetul la finele perioadei de gestiune

Recuperarea din buget a sumelor plătite în plus conform rezultatelor decontărilor definitive

534 “Datorii privind

decontările cu bugetul”,

subcont 534.2

242 “Cont de decontare”

Conţinutul operaţiei economice

Casarea sumelor TVA aferente facturilor achitate privind valorile şi materiale procurate

Debitul contului

534 “Datorii privind

decontărilecubugetul”, subcont534.2

134

Contul 226 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”

Contul 226 este destinat generalizării informaţiei privind sumele taxei pe valoarea adăugată de recuperat aferentă valorilor în mărfuri şi materiale şi serviciilor procurate (primite) de întreprindere.

Contul 226 este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă sumele TVA aferente facturilor de plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale, serviciile prestate, care urmează a fi recuperate din buget, iar în credit – sumele taxei pe valoarea adăugată, compensate în achitarea datoriilor faţă de buget realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma taxei pe valoarea adăugată de recuperat la finele perioadei de gestiune.

Creditul conturilor

Contul 226 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice

Contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Contul 227 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor lucrătorilor faţă de întreprindere.

Contul 227 este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit – achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 227 pot fi deschise următoarele subconturi: 2271 “Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii”, 2272 “Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”, 221%“Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în. credit”, 2274 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”, 2275 “Creanţe pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii”.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe fiecare debitor, feluri de creanţe, termene de înregistrare şi achitare ale acestora.

Contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului’ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Acordarea avansurilor personalului întreprinderii contra remuneraţiilor

Acordarea (virarea) sumelor spre decontare

“Casa”
“Cont de decontare”

“Casa” \
“Cont deldecontare”
“Cont valutar”

Reflectarea creanţelor personalului faţă de organizaţiile de comerţ pentru mărfurile vîndute lui în credit faţă de care întreprinderea joacă rolul de garant şi recuperează integral organizaţiilor de comerţ sumele creditului acordat cumpărătorilor (salariaţilor):

din mijloacele întreprinderii
pe seama creditelor bancare (virate nemijlocit organizaţiilor de comerţ)

Reflectarea sumelor lipsurilor constatate în perioada de gestiune şi recunoscute de persoanele vinovate sau adjudecate de organele judiciare de la acestea ce urmează să fie recuperate:

în perioada de gestiune curenta
m perioadele de gestiune ulterioare

539 “Alte datorii pe termen scurt’^, subcont 539.3

512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”

612″Alteveniturioperaţionale”,

Subcont 612.5

422 “Venituri anticipate pe termen lung”

515 “Venituri anticipate curente”

Reflectarea sumelor împrumutului acordat salariaţilor întreprinderii pentru construcţia locuinţelor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie:

din mijloacele mtreprinderii
pe seama creditelor bancare

Reflectarea creanţelor personalului întreprindem pentru serviciile comunale şi locative acordate

Reflectarea creanţelor personalului faţă de alţi creditori (pentru pensii alimentare şi alte titluri executorii).

135

241, 242

512, 412

Subcont 612.6

539 Alte datorii pe t.s.

Reflectarea sumelor plătite în plus aferente retribuirii muncii la finele perioadei de gestiune subcont 531.1

Contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului’ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Achitarea creanţelor personalului prin: a) reţinerea din salariu

b) vărsarea numerarului

Terecerea sumelor spre decontare după destinaţie

Restituirea sumelor spre decontare neutilizate

Recuperarea daunei materiale cauzate de către salariat întreprinderii

Compensarea avansurilor acordate salariaţilor în limitele remuneraţiilor calculate

531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

“Casa”
“Cont de decontare” 111 “Active nemateriale” 123 “Mijloace fixe” . 211 “Materiale”

213 “Obiecte de mică

valoare şi scurtă

durată” 217 “Mărfuri”

712 “Cheltuieli

comerciale”

713 “Cheltuieli generale şi

administrative” 813 “Consumuri indirecte de producţie”

“Casa”
“Cont de decontare”

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar” 531 “Datorii faţă de

personal privind , retribuirea muncii”

531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Subcont 531.1

136

Contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Contul 228 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor pe termen scurt cu o durată nu mai mare de un an aferente veniturilor calculate (arendei, dobînziîor, redevenţelor, dividendelor calculate etc).

Contul 228 este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor privind veniturile calculate, iar în credit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.

La contul 228 pot fi deschise următoarele subconturi: 2281 “Creanţe pe termen scurt privind arenda”,

“Creanţe pe termen scurt privind dobînzile şi redevenţele calculate”,
“Creanţe pe termen scurt privind dividendele calculate”, 2284 “Creanţe pe termen scurt privind alte venituri”.

Evidenţa analitica a creanţelor pe termen scurt privind veniturile calculate se ţine pe fiecare debitor şi pe termene de achitare.

Contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor \|
*Reflectarea creanţelor sub formă de venituri calculate din:a) arenda curentăb) arenda finanţată pe termen lungc) dobînZi calculate (aferente obligaţiunilor procurate,* *cambiilor primite, împrumuturilor acordate şi depozitelor)d) dividende calculate (aferente acţiunilor procurate şi* *veniturilor din participarea în capitalul statutar al* *altor întreprinderi)*	*612 “Alte venituri Operaţionale”,*Subcont 612.2 *622 “Venituri din activitatea* –*financiară,* subcont 622.2 *621 “Venituri din activitatea de investiţii*“, subcont 621.5 *621 “Venituri din activitatea de investiţii”,* subcont 621.4
Contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” se creditează prin debitul următoarelor conturi:
*Conţinutul operaţiilor economice*	*Debitul conturilor*
*încasarea mijloacelor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate* *Trecerea la cheltuieli a creanţelor compromise privind veniturile calculate*	*241* *“Casa”242* “Cont de decontare”243 “Cont valutar”714 “Alte cheltuieli fytfmrf. Operaţionale**”, subcont 714.9

Contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”

Contul 229 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea datoriilor cU un termen nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărători de produse, beneficiari de lucrări şi servicii, cu alţi debitori, precum şi operaţiilor care nu au fost reflectate în alte conturi de creanţe pe termen scurt.

Contul 229 este un cotit de activ. în debitul acestui cont se reflectă’înregistrarea creanţelor pe termen scurt, iar în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma altor creanţe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 229 pot fi deschise următoarele subconturi: 2291 “Creanţe pe termen scurt ale companiilor de asigurări”, 2292 “Creanţe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale”, 2293 “Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute”, 2294 “Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii”.

Evidenţa analitică a altor creanţe pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor, termene de apariţie a acestora.

Creditul conturilor

Contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Reflectarea datoriilor companiilor de asigurări privind sumele despăgubirii de asigurare cuvenite întreprinderii : 137

pentru salariaţi şi bunurile asigurate subcont 612.5
rezultate din calamităţile naturale subcont 623.1

Reflectarea sumelor pretenţiilor înaintate şi acceptate,

recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate subcoyn 612.3

de judecată, care urmează să fie recuperate

612” Alte venituri

Calcularea amenzilor, penalităţilor despăgubirilor operationale „ cuvenite de la cumpărători şi clienţi din cauza

uerespectării clauzelor prevăzute în contractele încheiate

Contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
*Stingerea altor creanţe pe termen scurt*
		*241* *“Casa”242* “Cont de decontare”243 “Cont valutar”533 “Datorii privindasigurerile” subcont** 533.1*242 “Cont de decontare”* *714 “Alte cheltuieli operaţionale”*
*Trecerea în cont a sumelor aferente decontărilor cu organele de asigurări socialeRecuperarea de către organele asigurărilor sociale a sumelor plătite în plus conform rezultatelor decontărilor definitiveTrecerea la pierderi a altor creanţe pe termen scurt compromise*

138

INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

Modul de raportare a investiţiilor la grupa investiţiilor pe termen scurt în părţi legate şi nelegate, componenţa şi regulile corectării valorii acestora se reglementează de prevederile S.N.C. 24 “Publicitatea informaţiei privind părţile legate”, S.N.C. 25 “Contabilitatea investiţiilor”, S.N.C. 27 “Rapoartele financiare consolidate si contabilitatea investiţiilor la întreprinderile-fiice”, S.N.C.28 “Contabilitatea nvestiţiilorînîntreprinderileasociate”,S.N.C31

Contul 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

Contul 231 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen scurt ale întreprinderilor în părţile nelegate. .

Contul 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen scurt procurate, precum şi calcularea diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor de valoare recuperabile, iar în credit – valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scUrt ieşite şi casarea diferenţei care depăşeşte valoarea nominală a titlurilor de valoare recuperabile. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen scurt în părţile nelegate la finele perioadei de gestiune.

La, contul 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” pot fi deschise următoarele subconturi: 2311 “Obligaţiuni şi alte titluri de valoare”, 2312 “Depozite”, 2313 “Titluri de valoare cu lichiditate înaltă”, 2314 “împrumuturi acordate”, 2315 “Alte investiţii pe termen scurt în părţi ne!egate”.

Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen scurt în părţi nelegate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi său întreprinderi în capitalul cărora sînt investite mijloacele, pe termene de stingere etc.

“ Contul 231 Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate’ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea valorii de intrare a investiţiilor pe termen

scurt (obhgaţiuni, titluri de valoare cu lichiditate înalta,

depozite, împrumuturi acordate) procurate de la părţi

nelegate îh cazul:

a) achitării nemijlocite 241 Casa

242 Cont de decontare

243 Cont valutar

achitării ulterioare subcont 539.3
prin schimbul cu investiţii sau active ale întreprinderii subcont 229.4
titlurilor de valoare achitate anterior pentru care nu

au fost primite documente ce confirmă dreptul de

proprietate

Calcularea bugetului impozitului pe operaţii cu titluri de valoare la procurarea acestora

Calcularea sumei diferenţei pînă la valoarea.nominală a titlurilor de valoare recuperabile procurate aferente perioadei de gestiune curente

Trecerea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt

229 “Alte creanţe pe termen scurt’

534 “Datorii privind

decontările cu bugetul’^,

subcont 534.8

612 “Alte veniturioperaţionale^,

subcont 612.6

131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

Contul 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

j Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Trecerea la cheltuieli a valorii investiţiilor pe termen scurt ieşite

Restituirea de către persoanele juridice şi fizice a împrumuturilor pe termen scurt acordate anterior acestora

Trecerea investiţiilor pe termen scurt în investiţii pe termen lung

Trecerea la cheltuieli a sumei diferenţei ce depăşeşte valoarea nominală a titlurilor de valoare pe termen scurt aferente perioadei de gestiune curente

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt care nu pot fi achitate (restituite)

“Alte cheltuieli operaţionale
241 “Casa”

242″Cont de decontare”

243″Cont valutar”

131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

714″Altecheltuieli^operaţionale

Subcont 714.9

714. “Alte cheltuieli

operaţionale”, subcont 714.9

Contul 232 “Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

Contul 232 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen scurt în părţi legate.

Contul 232 este un cont de activ. In debitul acestui cont se reflectă valoarea de intrare a investiţiilor pe termen scurt în părţi legate procurate, precum şi calcularea suplimentară a diferenţei pînă la valoarea nominală a titlurilor de creanţe pe termen scurt, iar în credit – valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt ieşite şi casarea diferenţei ce depăşeşte valoarea nominală a titlurilor de valoare recuperabile pe termen scurt. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă vai .tarea investiţiilor pe termen scurtînpărţilegatelafineleoerioade gestiune.

. 140

La contul 232 pot fi desAise următoarele subconturi: 2321 “Investiţii pe termen scurt în întrepfinderi-fiice”, 2322 “Investiţii pe termen scurt în întreprinderi asociate”,.2323 “Investiţii pe termen,scurt în alte părţi legate”. .

Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen scurt în părţi legate se ţine pe feluri şi clase, pe emitenţi şi întreprinderi în capitalul cărora sînt plasate mijloace, pe termene de achitare a acestora etc.

Creditul conturilor

Contul 232 “Investiţii pe termen scurt în părţi legate’ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Trecerea investiţiilor pe termen scurt în investiţii pe termen lung

Trecerea la cheltuieli a sumei diferenţei ce depăşeşte valoarea nominală a titlurilor de valoare recuperabile pe termen scurt datorate aferente perioadei de gestiune curente

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt care nu pot fi primite (restituite)

132 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”

714 “Alte cheltuieli operaţionale^, sub.714.9

714 “Alte cheltuieli operaţionale” subcont 714.9

Reflectarea valorii de intrare a investiţiilor pe termen scurt procurate (obligaţiuni, titluri de valoare cu lichiditate malta, depozite, împrumuturi acordate) de la părţi legate:

a) în cazul achitării nemilocite

b) în cazul reflectării anticipate a datoriior

c) prin schimbul cu alte investiţii sau active ale întreprinderii

Calcularea la buget a impozitului pe operaţiile cu titlurile de valoare

Calcularea diferenţei pînă la valoarea

nominală a titlurilor de valoare recuperabile pe termen

scurt procurate aferente perioadei de gestiune curente

Trecerea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt 241″Casa” 242″Cont de decontare” 243″Cont valutar” 522 “Datorii pe termenscurt fată de părţi legate” 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 534 “Datorii privind decontările cu, bugetul’, subcont 534.8 612 “Alte venituri ^ operaţionale”, Subcont 612.6

132″Investiţiipetermenlungînpărtile

Contul 233 “Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”

Contul 233 este destinat generalizării informaţiei privind diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt în urma reevaluării acestora (sau la trecerea lor în grupa investiţiilor pe termen lung).

Contul 233 este un cont de regularizare, de pasiv. în creditul acestui cont se înregistrează sumele de ~~dimin~~uare a valorii în investiţiile pe termen scurt în cazul reevaluării acestora, iar în debit — casarea sumelor de diminuare a investiţiilor pe termen scurt în cazul ieşirii şi raportarea sumelor de depăşire a valorii reevaluate în estimarea anterioară. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma de diminuare a valorii investiţiilor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în activele bilanţului cu semnul minus.

Evidenţa analitică a sumelor_v de diminuare a valorii investiţiilor pe termen scurt se ţine pe feluri de investiţii, pe clase şi emitenţi.

Contul 233 se creditează prin debitul următorului cont:
Conţinutul operaţiei economice	Debitul contului
*Reflectarea sumei diminuării valorii de intrare sau reevaluate a investiţiilor pe termen scurt*	*714 “Alte cheltuieli* *operaţionale”.*

Contul 233 “Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt” se debitează prin creditul următoarelor conturi:
*Conţinutul operaţiilor economice*	*Creditul conturilor*

612 Alte venituri ope-le, s subcont 612.6

Trecerea la cheltuieli a valorii investiţiilor pe termen scurt la ieşirea acestora (vînzare, schimb)

Restituirea împrumuturilor pe termen scurt acordate anterior

141

714″Altecheltuieli operaţionale „

Subcont 714.1 si 714..9

“Casa”
“Cont de decontare”, 243 c/v

Casarea si reflectaria sumelor de diminuare si mayorare

a valorii investitiilor pe termen scurt iesite si in limitele

valorii de intrate a acestora. Reflectarea sum. de majorare

142

MIJLOACE BĂNEŞTI

Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 2.4 «Mijloace băneşti» al bilanţului contabil.

Contul 241 «Casa»

Contul 241 «Casa» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi valută străină în casieriile întreprinderii.

Contul 241 «Casa» este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează încasările mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii în valută naţională şi valută străină, iar în credit – cheltuielile mijloacelor băneşti din casierie în baza documentelor justificative întocmite. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria întreprixiderii la finele perioadei de gestiune.

La contul 241 «Casa» pot fi deschise următoarele subeonturi: 2411 «Casa în valută naţională», 2412 «Casa în valută străină», 2413 «Mijloace băneşti în numerar legate». Subcontul 2413 «Mijloace băneşti în numerar legate» se deschide în cazurile sechestrării numerarului din casieria întreprinderii, blocării, gaj arii banilor şi în alte cazuri similare..

Pentru reflectarea distinctă a mişcării numerarului în valută străină la întreprindere registrul de casă şi documentele primare se ţin separat pe fiecare tip de valută.

Contul 241 «Casa» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Încasarea mijloacelor băneşti în casierie:

a)din conturile de decontare şi valutar ale întreprinderii.

b)din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA şi accize)

c)din vînzarea altor active curente (fără TVA şi accize)

d)din vînzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize)

sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri
sub forma restituirii pierderilor rezultate din situaţiile excepţionale

încasarea mijloacelor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt:

a) aferente facturilor comerciale ale părţilor nelegate

“Cont de decontare”
“Cont valutar”

‘Venituri din vînzăr^’

612″Alte venituri fatfiupicf operaţionale”, subc.612..1

621

‘Venituri din activitatea de investiţii”

612 “Alte venituri operaţionale’^ subcont 612.3

623 “Venituri excepţionale”,

221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

b) ale părţilor legate

c) ale personalului mtreprinderii

d¡ ale altor debitori

încasarea sumelor TVA şi accizelor la realizarea activelor curente şi pe termen lung cu pla’tă nemijlocită

încasarea aporturilor fondatorilor în capitalul statutar după înregistrarea de stat a acestuia Primirea împrumuturilor pe termen lung şi scurt de la persoane juridice şi fizice

Primirea creditelor bancare pe termen lung şi scurt

Reflectarea valorii acţiunilor proprii realizate, răscumpărate anterior de la acţionari la preţuri de vînzare Restituirea avansurilor acordate anterior

Reflectarea sumelor avansurilor pe. termen scurt şi lung primite

încasarea mijloacelor cu destinaţie specială

Recuperarea de către organele de asigurări sociale a sumelor plătite în plus conform rezultatelor decontărilor definitive

înregistrarea excedentului de casă constatat cu ocazia inventarierii casieriei

223 “Creanţe pe termen

scurt ale părţilor legate”

22 7 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

228 «Creanţe pe termen

scurt privind veniturile calculate»

229 “Alte creanţe pe

termen scurt»

534 “Datorii privind decontările cu buge-

tul”, subconturi 534.2 si 534.3

313 «Capital nevărsat»

413 “împrumuturi pe

termen lung”

513 “împrumuturi pe

termen scurt”

411 «Credite bancare pe

termen lung»

412 «Credite bancare pe

termen lung pentru salariaţi»

511 «Credite bancare pe

termen scurt»

512 «Credite bancare pe

termen scurt pentru salariaţi»

314 «Capital retras»
136 «Avansuri pe termen

lung acordate»

224 «Avansuri pe termen

scurt acordate».

424 «Avansuri pe termen

lung primite»

523 «Avansuri pe termen

scurt primite»

423 “Finanţări şi incasări

cu destinaţie

specială”

229 “Alte creanţe pe termen scurt”

612″Altevenituri ope-le subcont 612.6

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldului numerarului valutar în casierie

Reflectarea mijloacelor băneşti blocate, sechestrate, gajate şi a altor disponibilităţi băneşti legate în casierie

Contul 241 «Casa» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Achitarea datoriilor:

a) personalului (privind retribuirea

muncii, avansurile spre decontare, deponenţii)

b) privind operaţiile comerciale

Vărsarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi străină în contul de decontare sau valutar

Eliberarea din casierie a sumelor spre decontare, acordarea împrumuturilor personalului

Achitarea în numerar a activelor pe termen lung şi curente procurate, precum şi a cheltuielilor de procurare a lor

145

Reflectarea sumelor TVA şi accizelor plătite privind

stocurile de mărfuri şi materiale procurate şi serviciile

primite la plata nemijlocită

Acordarea avansurilor personalului întreprinderii în contul remuneraţiilor

Achitarea datoriei privind:

a) creditele bancare pe termen lung şi scurt

–

b) împrumuturile pe termen lung şi scurt

c) avansurile primite anterior

d) dividendele calculate, precum şi alte datorii

Acordarea avansurilor în numerar din casierie

Reflectarea valorii acţiunilor propriii răscumpărate de la

acţionari la valoarea de piaţă –

Achitarea din casierie pentru serviciile aferente

consumurilor indirecte din producţiile de bază
cheltuielilor generale şi administrative
cheltuielilor comerciale

Achitarea diverselor cheltuieli aferente perioadelor viitoare

147

“Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”
“Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

“Taxa pe valoarea adăugata de recuperat”
“Creanţepe termen scurt ale personalului”

“Credite bancare pe termen lung”
“Credite bancare pe

termen lung pentru salariaţi”

511 “Credite bancare pe

termen scurt”

512 “Credite bancare pe

termen scurt pentru salariaţi”

413 “împrumuturi pe .

termen lung”

513 “împrumuturi pe

termen scurt”

424 “Avansuri pe termen

lung primite”

523 “Avansuri pe termen

scurt primite”

537 “Datorii faţă de

fondatori şi alţi

participanţi”

539 “Alte datorii pe

termen scurt”

224 “Avansuri pe termen

scurt acordate”314 “Capital retras”

314 Capital retras

813 “Consumuri indirecte

de producţie”

713 “Cheltuieli generale şi

acbninistrative”

712 “Cheltuieli

comerciale”

141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung”

251 “Cheltuieli anticipate curente”

Restituirea mijloacelor de finanţări şi încasări cu destinaţie specială neutilizate, anterior primite

Achitarea în numerar a diverselor documente băneşti Achitarea cheltuielilor provenite din calamităţi naturale

Achitarea pentru arenda, pe termen lung a activelor

Plătirea dividendelor sub formă de avansuri

Depunerea mijloacelor băneşti pentru înregistrarea lor ulterioară în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii

Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente soldurilor numerarului în valută

Reflectarea lipsurilor de mijloace băneşti nveasierie constátatela inventariere

Anularea sechestrului sau deblocarea numerarului

423 “Finanţări şi încasări

cu destinaţiespecială”

246 “Documente băneşti”

723 “Pierderiexcepţionale”

421 “Datorii de arendă pe

termen lung”

334 “Dividende plătite în

avans” :

245 “Transferuri băneşti

în expediţie”

722″Cheltuielialeactivităţii financiare”, subc.722.3

714 “Alte cheltuiehjoperaţionale’^

Subcont 714.9

241 “Casa”

Contul 242 “Cont de decontare”

Contul 242 “Cont de decontare” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la bancă.

Contul 242 este un cont de activ. .în debitul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională în contul de decontare al întreprinderii, în credit – utilizarea mijloacelor băneşti din contul de decontare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.

La contul 242 “Cont de decontare” pot fi deschise următoarele subconturi: 2421 “Mijloace băneşti nelegate”, 2422 ”Mijloace băneşti legate”.

. Subcontul 2422 “Mijloace băneşti legate” este destinat evidenţei distincte a. mijloacelor băneşti sechestrate, blocate, gajate.

148

Contul 242 “Cont de decontare” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Înregistrarea mijloacelor băneşti la achitarea nemijlocită:

din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA şi accize)
din vînzarea altor active curente (fără TVA şi accize)
din vînzarea activelorpe termen lung (fără TVA şi accize)

sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, plăţi de

149

«Vemturidmvînzări»
«Alte venituri operaţionale»,

Subcont 612.1

621 «Venituri din activitatea de investiţii», subcont 621.9

arenda în cazul arendei curente

e) sub formă de plăţi de arendă în cazul arendei finanţate, dobînzi şi redevenţe

f) sub formă de recuperări ale pierderilor rezultate din ‘ situaţiile excepţionale

încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente:

a) facturilor comerciale

612 «Alte venituri operaţionale

Subcont 612.3

622 «Venituri din

activitatea financiară»

623 «Venituri

excepţionale»

221 «Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale»

b) personalului (privind retribuirea muncii, mărfurile vîndute pe credit, recuperarea daunei materiale şi alte operaţii)

c) veniturilor calculate (privind arenda, dobînzile calculate şi redevenţele, dividendele şi alte venituri calculate)

d) altor operaţii

încasarea sumelor TVA şi accizelor la vînzarea activelor curente şi pe termen lung cu plata nemijlocită

încasarea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii înregistrarea în contul de decontare a mijloacelor acreditivului sau a carnetelor de cecuri cu limită de sumă neutilizate

Reflectarea mijloacelor primite la achitarea creanţei de către buget

înregistrarea mijloacelor primite sub formă de aporturi ale fondatorilor şi altor participanţi în capitalul statutar

Reflectarea valorii acţiunilor proprii vîndute, răscumpărate anterior de la acţionari la preţuri de vînzare înregistrarea în contul de decontare :

a) creditelor bancare

– pe termen lung şi scurt pentru întreprindere

147

223 «Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate»

22 7 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»

228 «Creanţe pe termen

scurt privind veniturile calculate» 134 «Creanţe pe termen lung»

229 «Alte creanţe pe

termen scurt»

534 «Datorii privind decontările cu bugetul»

241 «Casa»

244 «Conturi speciale la bănci»

225 «Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul»

311 «Capital statutar»

«Capital nevărsat»
«Capital retras»

411 «Credite bancare pe termen lung»

511 «Credite bancare pe termen scurt»

pe termen lung şi scurt pentru salariaţi

– în contul seontării cambiilor

b) împrumuturilor pe termen lung şi scurt

Rambursarea împrumuturilor acordate anterior altor persoane fizice şi juridice şi mijloacelor depozitelor

Recuperarea de către organele de asigurări sociale, Companiile de asigurări a sumelor plătite în pluş conform rezultatelor decontărilor definitive

Trecerea în cont a mijloacelor băneşti în expediţie

Depunerea mijloacelor în contul de decontare a sumelor spre decontare neutilizate

încasarea mijloacelor sub formă de dotaţii din buget şi fonduri extrabugetare, încasări cU destinaţie specială de la sponsori

înregistrarea mijloacelor primite în baza contractelor privind neantrenarea în concurenţă

JPrimirea mijloacelor sub formă de subvenţii din buget de către întreprinderile de stat

încasarea mijloacelor rezultate din ieşirea acţiunilor, obligaţiunilor, altor titluri de valoare

Restituirea avansurilor anterior acordate

înregistrarea mijloacelor sub formă de avansuri pe termen

412 «Credite bancare pe

termen lung pentru salariaţi»

512 «Credite bancare pe

termen scurt pentru

salariaţi»

411 «Credite bancare pe

termen lung»

511 «Credite bancare pe

termen scurt»

413 «împrumuturi pe

termen lung»,

513 «împrumuturi pe

termen scurt»

131 «investiţii pe termen

lung în părţi

nelegate»

231 «Investiţii pe termen

scurt în părţi nelegate»

229 «Alte creanţe pe termen scurt»

245 «Transferuri băneşti în expediţie»

227 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»

622 «Venituri din activitatea financiară»

342 «Subvenţii pentru întreprinderile de stat»

223 «Creanţe pe termen

scurt ale părţilor

legate»

229 «Alte creanţepe

termen scurt»

136 «Avansuri pe termen

lung acordate»

224 «Avansuri pe termen

scurt acordate»

scurt şi lung primite

încasarea mijloacelor de finanţări cu destinaţie specială

încasarea mijloacelor băneşti la vînzarea valutei

Reflectarea sechestrării, blocării mijloacelor băneşti în contul de decontare ( subcont 242.1 Mijloacele banesti nelegate )

încasarea eronata a mijloacelor băneşti în contul de decontare

Contul 242- «Cont de decontare» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Achitarea datoriilor:

a) părţilor nelegate privind operaţiile comerciale

părţilor legate
bugetului

fondului social, organelor sindicale, companiilor de asigurări
privind plăţile extrabugetare .

altor creditori

Achitarea nemijlocită a cheltuielilor de procurare a activelor curente şi pe termen lung (taxe vamale, asigurarea încărcaturilor în expediţie, comisioane etc.)

Reflectarea sumelor TVA şi accizelor virate privind stocurile de mărfuri şi materiale procurate şi serviciile primite la plata nemijlocită

Eliberarea mijloacelor băneşti din contul de decontare în casierie

Plasarea mijloacelor băneşti în investiţii pe termen lung şi- scurt în părţi nelegate şi legate

Achitarea:

a) creditelor bancare pe termen lung şi scurt

b) împrumuturilor pe termen lung şi scurt

c) datoriilor fondatorilor şt altor participanţi aferente dividendelor calculate

d) datoriilor privind remuneraţiile calculate personalului
întreprinderii prin transferarea mijloacelor pe conturile
acestora în bănci si oficii poştale .

⁸⁰

132 «Investiţii pe termen

lung în părţi legate» 211 «Materiale» 212-«Animale la creştere

şi îngrăşat» 213 «Obiecte de mică

valoare şi scurtă

durată» 217 «Mărfuri»

231 «Investiţii ne termen

scurt în părţi nelegate»

232 «Investiţii pe termen

scurt în părţi legate»

226 «Taxa pe valoarea adăugată de recuperat»

241 «Casa»

131 «Investiţii pe termen

lung în. părţi nelegate»

132 «Investiţii pe termen

lung în părţi legate»

231 «Investitii pe termen

scurt în părţi nelegate»

232 «Investiţii pe termen

scurt în părţi legate»

411 «Credite bancare pe

termen lung»

412 «Credite bancare pe

termen lung pentru salariaţi»

511 «Credite bancare pe

termen scurt»

512 «Credite bancare pe

termenscurt pentru salariaţi»

413 «împrumuturi pe

termen lung»

513 «împrumuturi pe

termen scurt»

537 «Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi»

531 «Datorii fată de

Restituirea sumelor avansurilor neutilizate primite anterior

Achitarea valorii serviciilor, lucrărilor aferente, cheltuielilor anticipate pe termen lung şi scurt

Deschiderea acreditivelor, carnetelor de cecuri cu limită de sumă, cumpărarea cartelelor de credit şi magnetice

Achitarea pentru procurarea documentelor băneşti Acordarea avansurilor pe termen lung şi scurt

Achitarea pentru arenda pe termen lung a activelor

Achitarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari la valoarea de piaţă

Acordarea avansurilor în contul retribuţiilor

Virarea mijloacelor prin mandat poştal persoanelor delegate

Virarea plăţilor în avans bugetului pe parcursul perioadei de gestiune

Restituirea mijloacelor de finanţări şi încasări cu destinaţie specială neutilizate, primite anterior

Restituirea subvenţiilor de stat neutilizate

Achitarea serviciilor prestate de telecomunicaţii, bănci, serviciilor de audit şi juridice, dobînzilor aferente împrumuturilor restante şi sancţiunilor privind acestea

Achitarea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor

Cumpărarea mijloacelor băneşti valutare

Achitarea cheltuielilor aferente emisiunii titlurilor de valoare

Anularea eronată a mijloacelor din contul de decontare

152personal privind retribuirea muncii»

424 «Avansuri pe termen lung primite»

523 «Avansuri pe termen scurt primite»

141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung»

251 «Cheltuieli anticipate curente»

244 «Conturi speciale la

bănci»

246 «Documente băneşti» 136 «Avansuri pe termen

lung acordate»

224 «Avansuri pe termen

scurt acordate»

421 «Datorii de arendă pe termen lung»

314 «Capital retras»

22 7 «Creanţe pe termen. scurt ale personalului»

227 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»

225 «Creanţe pe termen

scurt privind decontările cu bugetul»

423 «Finanţări şi încasări

cu destinaţie

specială»

342 «Subvenţii pentru

întreprinderile de

stat»

713 «Cheltuieli generale şi

administrative »

714 «Alte cheltuieli

operaţionale»

229 «Alte creanţe pe termen scurt»

714«Altecheltuieli operaţionale»

229 «Alte creanţe pe termen scurt»

Conţinutul operaţiilor economice

înregistrarea mijloacelor băneşti la achitarea nemijlocită:

din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA şi accize)
din vînzarea altor active curente (fără TVA şi accize)
din vînzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize)

sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, plăţi de arendă în cazul arendei curente
sub formă de plăţi de arendă în cazul arendei finanţate, dobînzişiredevenţe

f) sub formă de recuperări ale pierderilor rezultate din situaţiile excepţionale

încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente:

a) facturilor comerciale

153

Creditul conturilor

611 «Venituri din

‘ vînzări»

612 «Alte venituri

operaţionale»,subc.612.1

621 «Venituri din

activitatea de investiţii»

612 «Alte venituri operaţionale»

Subcont 612.3

622 «Venituri din

activitatea financiară»

623 «Venituri

excepţionale»

221 «Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale»

b) personalului (privind mărfurile vînduteîn credit, recuperarea daunei materiale şi alte operaţii)

c) veniturilor calculate (arendei, dobînzilor calculate şi redevenţelor, dividendelor şi altor venituri calculate)

d) altor operaţii

încasarea sumelor TVA şi accizelor la vînzarea activelor curente şi pe termen lung cu achitarea nemijlocită

încasarea mijloacelor băneşti în contul valutar

din casieria

întreprinderii înregistrarea în contul valutar a mijloacelor acreditivului neutilizat

Trecerea în cont a mijloacelor băneşti valutare
în expediţie •

înregistrarea mijloacelor primite sub formă de aporturi ale fondatorilor şi altor participanţi în capitalul statutar

înregistrarea creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen lung şi scurt în valuta străină

încasarea mijloacelor rezultate din ieşirea acţiunilor, obligaţiunilor, altor titluri de valoare

Restituirea avansurilor transferate anterior

înregistrarea mijloacelor sub formă de avansuri pe termen scurt şi lung primite

154223 «Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate»

227 «Creanţe pe termen

scurt ale personalului»

228 «Creanţe pe termen

scurt privind veniturile calculate»

134 «Creanţe pe termen lung»

229 «Alte creanţe pe

termen scurt»

534″Datorii privind decontările cu bugetul”

241 “Casa”

244 «Conturi speciale la

bănci»

245«Transferuri băneşti

în expediţie»

311 «Capital statutar» 313 «Capital nevărsat»

411 «Credite bancare pe

termen lung»

413 «împrumuturi pe

termen lung»

511 «Credite bancare pe

termen scurt»

513 «împrumuturi pe

termen scurt»

223 «Creanţe pe termen

scurt ale părţilor

legate»

229 «Alţe creanţe pe

termen scurt»

136 «Avansuri pe termen

lung acordate»

224 «Avansuri pe termen

scurt acordata»

424 «Avansuri pe termen lung primite»

523 «Avansuri pe termen scurt primite»

încasarea mijloacelor cu destinaţie specială

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare

Cumpărarea mijloacelor băneşti valutare

încasarea greşită a mijloacelor băneşti în contul valutar

Reflectarea sechestrării, blocării mijloacelor băneşti

423 «Finanţări şi încasări cu destinaţie . specială»

622 “Venituri din

Activitatea financiară”

229 «Alte creanţe pe

termen scurt»

539 «Alte datorii pe

termen scurt»

243 Cont valutar

_{Subcont 243.3}

Contul 243 «Cont valutar» se creditează prin debitul
următoarelor conturi:

. Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Achitarea datoriilor:

a) privind operaţiile comerciale ale părţilor neîegate

părţilor legate
bugetului
f ondului social, organelor sindicale, companiilor de asigurări

f) privind plăţile extrabugetare

e) altor creditori

«Datorii pe termen scurt privind facturilecomerciale»
«Datorii pe termen scurt faţă de părţile

. legate»

534 «Datorii privind decontările cu bugetul»

533 «Datorii privind

asigurările»

536 «Datorii privind

plăţile extrabugetare»

421 «Datorii de arendă pe

termen lung»

426 «Alte datorii-pe

termen lung

calculate»

539 «Alte datorii pe

termen scurt»

Reflectarea sumelor TVA şi accizelor transferate aferente valorilor în mărfuri şi materiale procurate şi serviciilor primite la achitarea nemijlocită

încasarea mijloacelor băneşti în casierie din contul

valutar

Achitarea:

a) creditelor bancare în valută străină pe termen lung şi scurt

226 «Taxa pe valoarea adăugată de recuperat»

241 «Casa»

411 «Credite bancare pe

termen lung»

412«Credite bancare pe

Termen lung pentru sal.

b) împnimuturilor pe termen lung şi scurt în valută străină

Plasarea mijloacelor băneşti în investiţii pe termen lung şi scurt în părţi nelegate şi legate

Achitarea nemijlocită a cheltuielilor de procurare a activelor curente şi pe termen lung (taxe vamale, asigurarea încărcăturilor în expediţie, comisioane şi altele)

Deschiderea acreditivelor, cartelelor de credit şi magnetice

Acordarea avansurilor pe termen lung şi scurt

Achitarea actiunilor proprii rascumparare de la actionari 511«Creditebancare pe termen scurt» .

512 «Credite bancare pe

termen scurt pentru salariaţi»

513 «împrumuturi pe

termen scturt»

413 «împrumuturi pe termen lung»

131 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate»

132 «Investiţii pe termen lung în părţi legate»

231 «Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate»

232 «Investiţii pe termen scurt în părţi legate»

111 «Active nemateriale»

121 «Active materiale în

curs de execuţie»

«Terenuri»
«Mijloace fixe»

125 «Resurse naturale»

131 «Investiţiipe termen lung în părţi nelegate»

132 «Investiţii pe termen lung în parti legate »

“Materiale”
«Animale la creştere

şi îngrăşat»

213 «Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată» 217 «Mărfuri» .

231 «Investiţiipe termen scurt în părţi nelegate»

232 «Investiţiipe termen scurt în părţi legate»

244 «Conturi speciale la

bănci»

136 «Avansuri pe termen lung acordate” 224 «Avansuri pe termen curt acordate»

la valoarea de piaţă

Virarea plăţilor în avans la buget în cursul anului de gestiune

Achitarea valorii serviciilor, lucrărilor aferente cheltuielilor anticipate

Achitarea cheltuielilor aferente emisiunii titlurilor de valoare

Virarea mijloacelor prin mandat poştal persoanelor delegate

■

Achitarea pentru arenda pe termen lung a activelor Achitarea pentru procurarea documentelor băneşti

Vînzarea mijloacelor băneşti valutare

Restituirea:

a) mijloacelor de finanţări şi încasări cu destinaţie specială neutihzate, primite anterior

b) subvenţiilor de stat neutilizate

Achitarea cheltuielilor aferente cumpărării mijloacelor băneşti Valutare

Achitarea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor .

Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar

Reflectarea anulării sechestrului, deblocării mijloacelor băneşti în contul valutar

Anularea eronată a mijloacelor băneşti din contul valutar

Contul 244 «Conturi speciale la bănci»

Contul 244 «Conturi speciale la bănci» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi străină, aflate pe teritoriul ţării şi peste hotare în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, cartele de credit şi magnetice.

Contul 244 «Conturi speciale la bănci» este un cont de activ. In debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în conturile speciale la bănci (deschiderea acreditivelor, carnetelor de cecuri cu limită de suma, cartelelor de credit şi magnetice), iar în credit – utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă soldul mijloacelor băneşti neutilizate, înregistrate în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, cartele de credit pi magnetice la finele perioadei de gestiune.

La contul 244 «Conturi speciale la bănci» pot fi deschise următoarele subconturi: 2441 «Acreditive», 2442 «Carnete de cecuri cu limită de sumă», 2443 «Mijloace pe cartele de credit, şi magnetice».

Evidenta existenţei şi mişcării mijloacelor în valută străină şe ţine distinct in contul 244 «Conturi speciale la bănci».

Contul 244 «Conturi speciale la bănci» se debitează prin creditul

următoarelor conturi:

*Conţinutul operaţiilor economice*		*Creditul conturilor* 1
*Deschiderea acreditivelor, carnetelor de cecuri cu limită de sumă, cartelelor magnetice şi de credit pe seama:a) mijloacelor băneşti propriib) creditelor bancare pe termen scurt* *Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mij loacelor valutare înregistrate în acreditive, cartele magnetice şi de credit*
		*242* *«Cont de decontare»243* «Cont valutar» 511 «Credite bancare petermen scurt»622 «Venituri din activitatea financiara”**

Contul 244 «Conturi speciale la bănci» se creditează prin debitul

următoarelor conturi:

*Conţinutul operaţiilor economice*		*Debitul conturilor*
*Achitarea facturilor furnizorilor şi antreprenorilorpe seama sumelor acreditivelor şi cu cecuri din carnetelede cecuri cu limită de sumă*		*521* *«Datorii pe termenscurt privindfacturilecomerciale»522* *«Datorii pe termenscurt faţă de părţile***

		*legate»* *539 «Alte datorii pe*
*înregistrarea în conturile respective a sumelor neutilizate a acreditivelor, cartelelor magnetice şi de credit şi carnetelor de cecuri cu limită de sumă* *Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile .*		*termen scurt»* *426 «Alte datorii pe termen lung calculate»242* «Cont de decontare»243 «Cont valutar» 511 «Credite bancare petermen scurt»**

158

₁₅₇

aferente soldurilor mijloacelor valutare înregistrate în acreditive, cartele magnetice şi de credit

722 «Cheltuieli ale activităţii financiare»

Contul 245 «Transferuri băneşti în expediţie»

Contul 245 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti (transferurilor) în valută naţională şi străină. în expediţie; adică sumele băneşti, depuse în casieriile băncii, casele de economii sau casieriile oficiilor poştale cu scopul înregistrării ulterioare în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii.

Contul 245 este un cont de activ în debitul acestui cont se reflectă suma mijloacelor băneşti în expediţie, iar în credit – înregistrarea mijloacelor băneşti în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii. Soldul ‘acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în. expediţie destinate înregistrării în contul bancar respectiv la finele perioadei de gestiune. –

• Evidenţa mişcării mijloacelor băneşti (transferurilor) în valută străină se ţine distinct în contul 245 “Transferuri băneşti în expediţie”.

Contul 245 «Transferuri băneşti în expediţie» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

*Conţinutul operaţiei economice*		*Creditul conturilor*
*Depunerea mijloacelor băneşti în casieriile băncii, oficiilor poştale cu scopul înregistrării în conturile bancare ale întreprinderii*		*241 «Casa»*
		*227 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»229 «Alte creanţe pe termen scurt»***

Contul 245 «Transferuri băneşti în expediţie» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

*Conţinutul operaţiei economice*	*Debitul conturilor*
*înregistrarea sumelor transferurilor băneşti în expediţie în contul de decontare sau în contul .valutar*
	*242* *«Cont.de* *decontare»243* «Cont valutar»**

Contul 246 «Documente băneşti»

Contul 246 «Documente băneşti» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea documentelor băneşti aflate în casieria întreprinderii (timbre poştale, timbre fiscale de’stat, timbre pentru cambii, bilete de călătorie achitate, bilete de tratament si odihnă).

159

Contul 246 «Documente băneşti» este un cont de activ. în-debitul acestui cont se reflectă intrarea documentelor băneşti în casieria întreprinderii, iar în credit – ieşirea documentelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa documentelor băneşti la finele perioadei de gestiune.

Evidenţă analitică se ţine pe feluri de documente băneşti.

Contul 246 «Documente băneşti» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Procurarea documentelor băneşti: a) prin achitare nemijlocită

b) prin intermediul titularilor de avans: – îa, primirea avansului

– fără primirea avansului

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont Valutar»

227 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»

532 «Datorii faţă de personal privind alte operaţii»

Procurarea documentelor băneşti la achitarea ulterioară de la:

părţile nelegate
părţile legate

înregistrarea plusurilor de documente băneşti constatate la inventariere

Intrarea documentelor băneşti în urma schimbului cu alte active

539 «Alte datorii pe

termen scurt» 522 «Datorii pe termen

scurt faţă de

părţile legate»

612 «Alte venituri operaţi-onale», subcont 612.6

223 «Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate»

229 «Alte creanţe pe termen scurt»

Contul 246 «Documente băneşti» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Ieşirea documentelor băneşti (vînzarea, schimbul)

Reflectarea lipsurilor documentelor băneşti constatate la inventariere .

714 «Alte cheltuieli operaţionale»

714 «Alte cheltuieli ” operaţionale»

ALTE ACTIVE CURENTE

Soldul conturilor din această grupă se reflectă în subcapitolul 2.5. «Alte active curente» al bilanţului contabil.

Contul 251 «Cheltuieli anticipate curente»

Contul 251 «Cheltuieli anticipate curente» este destinat generalizării informaţiei privind cheltuielile efectuate în perioada de gestiune curenta şi care urmează a fi trecute la consumurile şi cheltuielile perioadelor viitoare în decurs de pînă la un an.

Contul 251 «Cheltuieli anticipate curente» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă cheltuielile curente aferente perioadelor de’gestiune viitoare, iar în credit – includerea acestora în componenţa consumurilor şi cheltuielilor perioadei de gestiune. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor anticipate curente la fineleperioadei de gestiune, care urmează a fi repartizate în perioadele viitoare;

Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de cheltuieli anticipate curente şi pe nomenclatorul de articole stabilit de întreprindere.

Debitul conturilor

Contul 251 «Cheltuieli anticipate curente» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Reflectarea cheltuielilor anticipate curente (plata de arendă, plata poliţei de asigurare, plata de abonament pentru ziare, revistej ediţii periodice şi informative etc.)

Reflectarea consumurilor efective pentru efectuarea lucrărilor de pregătire şi asimilare a articolelor şi instalaţiilor noi, întreprinderilor, de recultivare a terenurilor şi altor lucrări:

a) calcularea salariului, contribuţiilor la asigurările sociale şi crearea rezervei pentru plata concediilor de odihnă muncitorilor

b) consumul de materiale, obiecte de mică valoare
si scurtă durată

161

calcularia uzurii mijloacelor fixe,

obiectelor de mica valoare si scurta durata,

precum si amortizarii activelor nemateriale

113 Amortizarea activelor nemateriale”

124 “Uzura mijloacelor

fixe”

214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

Contul 251 «Cheltuieli anticipate curente» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice	Debitul conturilor .
Trecerea cheltuielilor anticipate cúrentela consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune	713 “Cheltuieli generale şi administrative”
■	.714 “Alte cheltuieli operaţionale”811 “Producţia de bază”812 “Activităţiauxiliare”813 «Consumuriindirecte de producţie»

■

Contul 252 «Alte active curente»

Contul 252 «Alte active curente» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea altor active curente, care nu au fost reflectate în conturile examinate mai sus.

CAPITAL PROPRIU

Conturile din această clasă sînt destinate generalizării informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului propriu.

Clasa 3 “Capital propriu” cuprinde următoarele grupe de conturi: 31 “Capital statutar şi suplimentar”, 32 “Rezerve”, 33 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)”, 34 “Capital secundar”, 35 “Rezultat financiar total”.

CAPITAL STATUTAR ŞI SUPLIMENTAR

Contul 311 “Capital statutar”

Contul 311 “Capital statutar” este destinat generalizării informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar al întreprinderii. Modul de constituire a capitalului statutar se reglementează de legislaţia Republicii Moldova şi actele de constituire a întreprinderii. La constituirea, mărirea sau reducerea capitalului statutar înregistrările aferente contului menţionat se efectuează după introducerea modificărilor respective în actele de constituire.

Contul 311 “Capital statutar” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se înregistrează mijloacele depuse în capitalul statutar al întreprinderii, iar în debit — mijloacele retrase de către proprietar. Soldul acestui cont este creditor şi reflectă mărimea capitalului statutar la finele perioadei de gestiune.

La contul 311 “Capital statutar” pot fi deschise următoarele subconturi: 3111 “Fond statutar”, 3112 “Acţiuni simple”, 3113 “Acţiuni privilegiate”, 3114 “Aporturi”, 3115 “Cotedeparticipaţie”.

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi) ai întreprinderii.

Contul 311 “Capital statutar” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor .
Constituirea capitalului statutar după înregistrarea întreprinderii în mărimea declarată în actele de constituire:a) la suma mijloacelor băneşti depuseb) la suma capitalului nevărsat Mărirea capitalului statutar pe seama:a) majorării valorii nominale a acţiunilorb) profitului nerepartizat al anilor precedenţi	242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar” 313 “Capital nevărsat” 313 “Capital nevărsat” 332 “Profit nerepartizat

163

c) profitului net al anului de gestiune

(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Contul 311 *“Capital statutar” se debitează prin* creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Micşorarea capitalului statutar în cazul:a) reducerii valorii nominale a acţiunilorb) anulării subscrierii la acţiuni şi a acţiunilor retrase din circulaţiec) acoperirii pierderilor totale	313 “Capital nevărsat”314 “Capital retras”314 “Capital retras” 332 “Profit nerepartizat (pierdere
	neacoperită) al anilor precedenţi”333 “Profit net (pierdere) al periodei de gestiune”

Contul 312 “Capital suplimentar”

Contul 312 “Capital suplimentar” este destinat generalizării informaţiei privind sumele repartizate pentru mărirea capitalului pe seama profitului sau pe seama excedentului valorii acţiunilor proprii vîtidute asupra valorii nominale a acestora, precum şi privind reflectarea diferenţelor de curs valutar rezultate din operaţiile de circulaţie a capitalului în valută străină.

Contul 312 “Capital suplimentar” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă mărirea capitalului suplimentar, iar în debit – micşorarea acestuia. Soldul acestui cont poate fi creditor – se înregistrează în pasivul bilanţului cu semnul plus sau debitor – se reflectă în pasivul bilanţului cu semnul minus.

La contul 312 “Capital suplimentar” pot fi deschise următoarele subconturi: 3121″Capital suplimentar vărsat”, 3122 “Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar”.

Evidenţa analitică a capitalului suplimentar se ţine în aşa mod ca să asigure crearea informaţiei privind existenţa, Crearea şi direcţiile de utilizare a mijloacelor.

164

Contul 312 “Capital suplimentar” se creditează prin deb.

Debitul conturilor

Conţinutul operaţiilor economice

Mărirea capitalului suplimentar pe seama:

a) sumelor diferenţelor depăşirii valorii de vînzare

a acţiunilor proprii asupra valorii nominale a acestora

b) profitului nerepartizat

c) rezervelor

Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor în valută

Creditul conturilor

Contul 312 “Capital suplimentar” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Micşorarea capitalului suplimentar în cazul:

“Capital nevărsat”
“Capital retras”

311 “Capital statutar”

“Capital nevărsat”
“Capital retras”

reflectării diferenţelor de curs nefavorabile aferente aporturilor în valută
introducerii modificărilor respective în documentele de constituire
reflectării diferenţelor aferente vînzării acţiunilor proprii sub valoarea lor nominală

Contul 313 “Capital nevărsat”

Contul 313 “Capital nevărsat” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea capitalului nevărsat al întreprinderii.

Contul 313 “Capital nevărsat” este Un cont de activ. în debitul acestui cont
se reflectă datoriile fondatorilor (asociaţilor) aferente aporturilor în capitalul
statutar, precum şi valoarea nominală a acţiunilor subscrise nevărsate, iar în
credit – achitarea datoriei aferente aporturilor în capitalul statutar şi valoarea
nominală a acţiunilor achitate. Soldul acestui. cont este debitor şi reflectă
datoriile fondatorilor (asociaţilor), precum şi valoarea acţiunilor subscrise
nevărsate la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în bilanţul contabil cu
semnul minus.

Contul 313 “Capital nevărsat” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Reflectarea cotei aferente aporturilor în capitalul -statutar nevărsat de fondatori (asociaţi), precum şi
a valorii nominale a acţiunilor subscrise nevărsate		311 “Capital statutar”
Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor în valută		312 “Capital suplimentar”
Contul 313 *“Capital nevărsăt” se creditează* prin debitul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
Intrări de la fondatori (asociaţi) în contul achitării datoriilor aferente aporturilor în capitalul statutar: a) de mijloace băneşti		241 “Casa”
		242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar” 211 “Materiale”212 “Animale la creştereşi îngrăşat”213 “Obiecte de micăvaloare şi scurtă durată”‘ 217 “Mărfuri” 111 “Active nemateriale”122 “Terenuri”123 “Mijloace fixe” 121 “Active materiale încurs de execuţie” 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”
b) de valori materiale c) de active nematerialed) de terenurie) de mijloace fixef) de active materiale în curs de execuţie
Achitarea datoriilor aferente dividendelor, prin acţiuni emise de întreprindere

Contul 314 “Capital retras”

Contul 314 “Capital retras” este destinat generalizării informaţiei privind . existenţa şi mişcarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari.

Contul 314 “Capital retras” este un cont de activ. în debitul acestui cont se înregistrează valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari, iar în credit – valoarea acţiunilor anulate şi revîndute. Soldul acesui cont este debitor

165

şi reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în bilanţul contabil cu semnul minus.

La contul 314 “Capital retras” pot fi deschise următoarele subconturi: 3141 “Acţiuni simple răscumpărate”, 3142 “Acţiuni privilegiate răscumpărate”, 3143 “Aporturi şi cote de participaţie retrase”.

Evidenţa analitică a capitalului retras se ţine pe feluri de acţiuni.

Contul 314 “Capital retras” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Valoarea acţiunilor proprii răscumpărate la preţ
de cumpărare Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor în valută		241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar”
străină		312″Capitalsuplimentar”
Contul 314 *“Capital retras” se creditează* prin debitul
	*următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
Micşorarea capitalului statutar cu valoarea nominală a acţiunilor proprii retrase din circulaţie şi anulate Vînzarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente vînzării acţiunilor proprii sub valoarea lor nominalăPlata dividendelor cu acţiunile proprii răscumpărate de întreprindere		311 “Capital statutar” 241 “Casa”242 “Cont dedecontare”243 “Cont valutar” 312″Capitalsuplimentar” 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

REZERVE

“. Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflecta în subcapitolul 3.2. “Rezerve” al bilanţului contabil.

Contul 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”

Contul 321 “Rezerve stabilite de legislaţie” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, constituit în conformitate cu legislaţia. Contul, 321 “Rezerve stabilite de legislaţie” este un cont de pasiv. In creditul acestui

cont se reflectă constituirea rezervelor, iar în debit – utilizarea (restituirea), reducerea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă soldul rezervelor la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a rezervelor prevăzute de lege se ţine pe*categorii de rezerve, surse de constituire şi destinaţii.

Contul 321 “Rezerve stabilite de legislaţie” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice	Debitul conturilor
Prelevări din profit în capitalul de rezervă	332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al
	anilor precedenţi 333 “Profit (pierdere) al perioadei de gestiune”

Contul 321 *“Rezerve stabilite de legislaţie” se debitează prin* creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Utilizarea mijloacelor rezervelor pentru:a) mărirea capitalului statutarb) trecerea în cont a diferenţelor de curs valutar nefavorabile	311 “Capital statutar” 312 “Capital suplimentar”
c) acoperirea pierderilor	332 “Profit nerepartizat(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”333 “Profit net(pierdere) al perioadei de gestiune”

Contul 322 “Rezerve prevăzute de statut”

Contul 322 “Rezerve prevăzute’de statut” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea rezervelor create în conformitate cu actele de constituire ale întreprinderii.

Contul322 “Rezerve prevăzute de statut” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervelor, iar în debit – utilizarea (restituirea), reducerea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă soldul rezervelor la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a rezervelor prevăzute de statut se ţine pe feluri de rezerve, surse de constituire si destinaţii. \

167

Debitul conturilor

Contul 322 “Rezerve prevăzute de statut” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice

332 “Profit nerepartizat

(pierdere neacoperită) al

Anilor precedenti”

Prelevări din profit în rezervele prevăzute de statutul întreprinderii

		333 “Profit net
		(pierdere) al perioadei de gestiune”
Contul 322 *“Rezerve prevăzute de statut” se debitează prin* creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Utilizarea mijloacelor de rezerve, prevăzute de statutul întreprinderii pentru: a) mărirea capitalului statutar
		311 “Capital statutar”
b) trecerea în cont a diferenţelor de curs valutar nefavorabile c) acoperirea pierderilor		312 “Capitalsuplimentar” 332 “Profit nerepartizat(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”333Profit net (pierdere)al perioadei de gestiune” 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”
d) plata dividendelor

“ ‘ ;•

Contul 323 “Alte rezerve”

Contul 323 “Alte rezerve” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea altor rezerve, care nu au fost reflectate în conturile precedente.

Contul 323 “Alte rezerve” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă constituirea altor rezerve, iar în debit – utilizarea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă soldul altor rezerve la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a altor rezerve se ţine pe categorii de rezerve, surse de constituire şi destinaţii.

Contul 323 “Alte rezerve” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei	ecbnomice	Debitul conturilor
Prelevări din profit în alte rezerve		332 “Profit nerepartizat(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”333 “Profit net (pierdere)al perioadei de gestiune”
Contul 323 *“Alte rezerve” se debitează* prin creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilt	economice	Creditul conturilor

332 “Profit nerepartizat

(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

333 “Profit net (pierdere)

al perioadei de gestiune”

“Capital statutar”
“Capital suplimentar” 537 “Datorii faţă de

fondatori şi alţi

participanţi”

Utilizarea mijloacelor altor rezerve pentru: a) acoperirea pierderilor

mărirea capitalului statutar
trecerea în cont a diferenţelor de curs valutar nefavorabile
plata dividendelor

PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERE NEACOPERITĂ)

Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în capitolul 3.3. “Profit-nerepartizat (pierdere neacoperită)” al bilanţului contabil.

Contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”

Contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” este destinat generalizării informaţiei privind rezultatele corectărilor efectuate în perioada de gestiune în operaţiile aferente perioadelor precedente.

Contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” este un cont de regularizare. în creditul acestui cont se reflectă diferenţele sub formă de profit al anilor precedenţi, iar în debit – diferenţele sub formă de pierderi ale anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul constatării profitului anilor precedenţi care se înregistrează în bilanţ cu semnul plus, sau debitor – în cazul constatării pierderilor anilor

169

precedenţi şi se înregistrează în pasivul bilanţului cu semnul minus, iar la sfîrşitul anului de gestiune se închide. .

Contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” pot fi deschise următoarele subconturi: 3311 “Corectarea profitului perioadelor precedente”, 3312 “Corectarea pierderilor perioadelor precedente”.

Evidenţa analitică a corectărilor rezultatelor perioadelor precedente se organizează în aşa mod ca să asigure informaţia pe tipuri de corectări.

Contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” şe debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice Creditul conturilor

Reflectarea pierderilor aferente operaţiilor anilor precedenţi, constatate m anul de gestiune, apartenenţa .

cărora la anii precedenţi se confirmă documentar 221 “Creanţe pe termen

scurt aferente facturilor

comerciale”

223 “Creanţe pe termen

scurt ale părţilor legate”

224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

228 “Creanţe pe termen

scurt privind veniturile

calculate”

229 “Alte creanţe pe

termen scurt”

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar”

521 “Datorii pe termen

scurt privind facturile

comerciale”

522 “Datorii pe termen

scurt faţă de părţile legate”

531 “Datorii faţă de

personal privind retribuirea muncii”

532 “Datorii faţă de

personal privind alte operaţii”

533 “Datorii privind

asigurările”

537 “Datorii faţă de

fondatori şi alţi

participanţi

539 “Alte datorii pe

termen scurt”

170

Reflectarea rezultatului (profitului) anilor precedenţi constatat în anul de-gestiune	332 “Profit nerepa tizat (pierdere neacoperită) alanilor precedenti”


Contul 331 *“Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” se creditează prin* debitul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Reflectarea profitului anilor precedenţi, constatat în anul de gestiune, apartenenţa căruia la anii precedenţi se confirmă documentar	141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung”241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 ‘1Cont valutar”

	531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
	532 “Datorii faţă depersonal privind alteoperatii”
Reflectarea rezultatului (pierderii) anilor precedenţi constatat în anul de gestiune	332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) a anilor precedenţi.

Contul 332 ” Profit^nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă profitul nerepartizat aî anilor precedenţi, acoperirea pierderilor anilor precedenţi, iar în debit -pierderile neacoperite ale anilor precedenţi şi utilizarea profitului anilor precedenţi. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul existenţei profitului nerepartizat al anilor precedenţi şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus sau debitor – în cazul existenţei pierderilor neacoperite şi se reflectă în bilanţ cu semnul minus.

La contul 332 ” Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” pot fi deschise următoarele subconturi: 3321 “Profit nerepartizat al anilor precedenţi”, 3322 “Pierdere neacoperită a anilor precedenţi”.

Evidenţa analitică a profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi se ţine pe feluri’de profituri (pierderi).

Contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
Reflectarea soldului profitului nerepartizat al anuluiprecedent		333 Profit net alperioadei de gestiuni
Acoperirea pierderilor realizate în anii precedenţi
pe seama rezervelor		322 “Rezerve prevăzute
Reflectarea rezultatului (profitului) anilor precedenţi constatat în anul de gestiune		de statut” 323 “Alte rezerve”331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”
Contul 332 *“Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” se debitează* prin creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor	economice	Creditul conturilor
Reflectarea sumelor pierderii neacoperite a anului precedentUtilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenţi pentru:a) crearea rezervelor b) plata dividendelor c) trecerea în cont a diferenţelor de curs valutar nefavorabileReflectarea rezultatului.(pierderii) anilor precedenţi constatat în anul de gestiune		333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”321 “Rezerve stabilite delegislaţie”322 “Rezerve prevăzute de statut”323 “Alte rezerve” 537 “Datorii faţa defondatori şi alţi participanţi”312 “Capitalsuplimentar”332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenţi”

Contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune

Contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” este destinat
generalizării informaţiei privind existenţa şi utilizarea profitului (pierderii)
realizate în perioada de gestiune. ;

Contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă profitul neţ şi acoperirea pierderilor realizate în perioada de gestiune, iar în debit – sumele pierderilor nete şi utilizarea profitului realizat în perioada de gestiune. Soldul acestui cont poate fi creditor în cazul existenţei profitului nerepartizat şi se înscrie cu semnul pku sau debitor – în cazul existenţei pierderii neacoperite şi se înscrie cu semnul minus.

La contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” pot fi deschise următoarele subconturi: 3331 “Profit net ai perioadei de gestiune”, 3332 “Pierdere netă a perioadei de gestiune”.

Evidenţa analitică a profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se ţine pe feluri de profituri (pierderi).

172

Debitul conturilor

Contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice Debitul conturilor

Raportarea la începutul perioadei de gestiune

a soldului pierderii neacoperite a anului precedent 332 “Profit nerepartizat a al anilor precedenţi”

Reflectoarea profitului net al perioadei de

gestiune 351 “Rezultat financear

total”

Acoperirea pierdelor periodei de gestiuni

322 “Rezerve prevăzu te

statut”

323 “Alte rezerve”

332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Contul 334 “Dividende plătite în avans”

Contul 334 “Dividende plătite în avans” este destinat generalizării informaţiei privind dividendele plătite în avans în cursul anului.

Contul 334 “Dividende plătite în avans” este un cont de activ. In debitul acestui cont se înregistrează sumele dividendelor, plătite în avans, iar în credit – trecerea în cont a acestora în cazul decontării definitive la sfîrşitul anului. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă dividendele plătite în avans, fondatorilor la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în bilanţul contabil cu semnul minus.

Evidenţa analitică a dividendelor plătite în avans se ţine pe fondatori.

Contul 334 “Dividende plătite în avans” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiei economice	Creditul conturilor

Dividende plătite în avans	241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar”
Contul 334 *“Dividende plătite în avans” se creditează* prin debitul *următorului cont:*
Conţinutul operaţiei economice	Debitul contului

Trecerea in cont a dividendelor platite in avansla decontarea definitivă la sfîrşitul anului	537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

CAPITAL SECUNDAR

Soldul conturilor din această grupă la sfîrşitul perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 3.4. “Capital secundar” al bilanţului contabil.

Contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”

Contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” este destinat generalizării informaţiei privind diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung. Modul de determinare a diferenţelor din. reevaluarea activelor se reglementează de prevederile S.N.C. 13 “Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizărilor neacoperite)”, S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma reducerilor. In cazul ieşirii activelor pe termen lung sumele ecartului de reevaluare reflectat anterior se trec la veniturile din activitatea de

174

investiţii, iar reducerile – ia cheltuielile activităţii de investiţii. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartuîui de reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnui plus, sau debitor – în cazul cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă în bilanţ cu semnul minus.

La contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” pot fi deschise următoarele subconturi: 3411 “Diferenţe din reevaluarea activelor nemateriale”, 3412 “Diferenţe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung”, 3413 “Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung”.

Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung se ţine pe tipuri de active pe termen lung reevaluate.

Contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Reflectarea sumelor ecartuîui de reevaluare a activelor pe termen lung	111 “Active nemateriaie”
	121 “Active materiale încurs de execuţie”122 “Terenuri”123 “Mijloace fixe” 125 “Resurse naturale” 133 “Modificarea valoriiinvestiţiilor pe termen lung” 721 “Cheltuieli ale
Trecerea la cheltuieli a sumelor de reduceri aferente activelor pe termen lung ieşite
	activităţii de investiţii”
	activităţii de investiţii”

Contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung’ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

184

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Reflectarea sumelor diferenţelor negative din reevaluarea activelor pe termen lung

Trecerea la Venituri a sumelor ecartuîui de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite

“Active nemateriale”
“Active nemateriale

în curs de execuţie”

121 “Active materiale în

curs de execuţie”

“Terenuri”
“Mijloace fixe”

125 “Resurse naturale” 133 “Modificarea v-alorii

investiţiilor pe termen lung”

621 “Venituri din activitatea de investiţii”

185

Contul 342 “Subvenţii pentru întreprinderile de stat”

Contul 342 “Subvenţii pentru întreprinderile de stat” este destinat generalizării informaţiei privind sumele subvenţiilor primite de întreprinderea de stat. Modul de determinare a subvenţiilor, clasificarea, componenţa şi evaluarea acestora sînt reglementate de prevederile S.N.C. 20 “Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat”.

Contul 342 “Subvenţii pentru întreprinderile de. stat” este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă subvenţiile primite de către întreprinderea de stat, iar în debit – utilizarea acestora, restituirea în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă soldul subvenţiilor neutilizate la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a subvenţiilor acordate întreprinderilor de stat se ţine pe surse de intrare a mijloacelor şi destinaţii de utilizare a acestora.

Contul 342 “Subvenţii pentru întreprinderile de stat’ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

REZULTAT FINANCIAR TOTAL

Din grupa 35 “Rezultat financiar total” face parte contul sintetic 351 “Rezultat financiar total”.

Contul 351 “Rezultat financiar total”

Contul 351 “Rezultat financiar total” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile şi cheltuielile pentru determinarea rezultatelor financiare, obţinute din activitatea operaţională, de investiţii şi financiară a întreprinderii şi din evenimente excepţionale.

. Contul 351 “Rezultat financiar total” este un cont de comparare. în creditul acestui cont se reflectă pe feluri de activităţi veniturile generalizate realizate în perioada curentă, precum şi sumele anulate ale pierderilor nete, iar în debit – cheltuielile pe aceleaşi feluri de activităţi, cheltuielile curente aferente impozitului pe venit şi sumele profitului net rămas la dispoziţia întreprinderii după impozitare.

Operaţiile la contul 351 “Rezultat financiar total” se reflectă la sfîrşitul anului de gestiune şi contul se închide prin transferarea rezultatului net la profitul sau pierderea netă a perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a rezultatului financiar total se ţine pe tipuri de venituri si cheltuieli.

Contul 351 “Rezultat financiar total” se debitează prin creditul

Creditul conturilor

următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrşitul anului de gestiune pe feluri de activităţi ale întreprinderii

“Costul vînzărilor”
“Cheltuielicomercial

713 “Cheltuieli generale şi aohninistrative”

714 “Alte cheltuieli

operaţionale”

721 “Cheltuieli ale

activităţii de investiţii”

722 “Cheltuieli ale activităţii

financiare” 723 Pierderi

exceptionale “Pierderiexcepţionale”

731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

333 “Profit net (pierdere) al

Perriodei de gistiune”

187

Contul 351 “Rezultat financiar total” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Scăderea veniturilor.acumulate la sfîrşitul anului de gestiune pe feluri de activităţi ale întreprinderii	611 “Venituri din vînzări”612 “Alte veniturioperaţionale”621 “Venituri dinactivitatea d,e investiţii”622 “Venituri din
Trecerea la rezultatul financiar a economiei aferente impozitului pe venit	activitatea financiară” 623 “Venituriexcepţionale”731 “Cheltuieli (economii)
Reflectarea pierderii nete a perioadei de gestiune	privind impozitul pe venit”333 “Rrofit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

188

DATORII (OBLIGAŢII) PE TERMEN

LUNG

DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

Soldul conturilor din această grupă se reflectă în subcapitolul 4.1. “Datorii financiare pe termen lung” al bilanţului contabil.

Contul 411 “Credite bancare pe termen lung”

Contul 411 “Credite bancare pe termen lung” este destinat generalizării informaţiei privind situaţia creditelor în valută naţională şi valute străine pe termen lung (pe un termen mai mare de un an), primite de întreprindere atît în băncile din ţară, cît şi în cele. din străinătate.

Contul 411 “Credite bancare pe termen lung” este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se reflectă sumele creditelor primite, iar în debit -rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor pe termen lung şi mediu (pe un termen mai mare de un an) nerambursate la finele perioadei de gestiune.

La contul 411 “Credite bancare pe termen lung” pot fi deschise următoarele subconturi: 41il “Credite bancare pe termen lung în valută naţională”, 4112 “Credite bancare pe termen lung în valută străină”, 4113 “Credite bancare pe termen lung în valută naţională amînate”, 4114 “Credite bancare pe termen lung în valută străină amînate”, 4115 “Datorii convertibile privind creditele bancare pe termen lung”.

Evidenţa analitică a creditelor bancare pe termen lung se ţine pe tipuri de credite şi pe bănci care au acordat credite.

Contul 411 “Credite bancare pe termen lung” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor	economice	Debitul conturilor
(hrediţe bancare primite:
a) în casa		241 “Casa”
b) în contul de decontare		242 “Cont de decontare”
b) în contul de decontare

189

243 “Cont valutar”

•

414 “Alte datorii financiare pe termen lung”

521″Datorii pe termen scurt privind facturile

comerciale”

522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”

714 “Alte cheltuieli operaţionale”

112 “Active nemateriale în curs de exicutie”

121 “Active materiale în curs d de exicutie”

Contul 411 “Credite bancare pe termen lung” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Debitul conturilor

Contul 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Primirea creditelor bancare de către întreprindere pentru a le acorda salariaţilor:

în numerar în casierie 241 Casa
în contul de decontare 242Cont de dec-e
în contul valutar – 243 Cont valutar

Reflectarea sumelor documentelor de decontare ale organizaţiilor de comerţ plătite de bancă pentru mărfurile vîndute pe credit salariaţilor întreprinderii

Reflectarea sumelor împrumuturilor acordate salariaţilor întreprinderii pentru construcţia locuinţelor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie pe contul creditelor bancare

Calcularea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor primite la trecerea în cheltuielile perioadei

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor

Rambursarea creditelor pe termen scurt:a) în numerarb) din contul de decontarec) din contul valutarTrecerea creditelor pe termen,lung în credite pe termen scurt	241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar”511 “Credite bancare pe termen scurt”

Contul 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”

Contul 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” este destinat generalizării informaţiei privind datoriile şi mişcarea creditelor bancare pe termen lung (pe un termen mai mare de un an), primite de întreprindere pentru a le acorda salariaţilor.

Contul 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă suma creditelor primite de întreprindere, iar în debit – suma rambursării acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii, aferente creditelor bancare pe termen lung pentru salariaţi la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creditelor bancare pe termen lung pentru salariaţi se ţine pe tipuri de credite şi pe bănci care au acordat credite.

190

Creditul conturilor

Contul 412 «Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Trecerea creditelor bancare pe termen lung pentru salariaţi 512 „Credite bancare pe

în credite bancare pe termen scurt termen scurt

pentru salariati”

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»

Rambursarea creditelor bancare, primite de întreprindere pentru a fi acordate salariaţilor:

din casierie
din contul de decontare
din contul valutar’

Contul 413 «împrumuturi pe termen lung»

Contul 413 «împrumuturi pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea împrumuturilor pe termen lung, primite pe un termen mai mar? de un an, cu excepţia băncilor.

Contul 413 «împrumuturi pe termen lung» este un cont de pasiv. în creditul icestui cont se reflectă sumele împrumuturilor pe termen lung primite, iar în debit – rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente împrumuturilor pe termen lung la finele perioadei de

La. contul 413 «împrumuturi pe termen lung» pot fi deschise următoarele subcpnturi: 4131 «împrumuturi pe termen lung din părţi nelegate», 4132 «împrumuturi pe termen lung din părţi legate», 4133 «împrumuturi pe termen lung din emisiunea de obligaţiuni», 4134 «împrumuturi pe termen lung de la personalul întreprinderii», 4135 «Cambii financiare pe termen lung acordate», 4136 «Datorii convertibile privind împrumuturile pe termen lung».

Evidenţa analitică a împrumuturilor pe termen .lung se ţine pe tipuri de împrumuturi, pe creditori şi pe termene de rambursare.

Contul 413 «împrumuturi pe termen lung» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
Intrarea împrumuturilor pe termen lung:a) în casierieb) în contul de decontarec) în contul valutard) destinate achitării datoriilor		241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 «Cont valutar» 414 «Alte datorii. financiare pe termen lung»521 «Datorii pe termen scurt privjnd
		facturile comerciale» 522 «Datorii pe termen scurt faţă de părţile
		legate»
e) de la personalul mtreprinderii în contul remuneraţiilor		539 «Alte datorii pe termen scurt»531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii»714 «Alte cheltuieli operaţionale» 112 «Active nemateriale în curs de expeditie121 Active materiale incurs de executie
Calcularea dobînzilpr aferente împrumuturilor primite în cazul: a) trecerii la cheltuielile perioadeib) capitalizării
Reflectarea mijloacelor utilizate de întreprindere la vînzarea titlurilor de valoare pe termen lung (obligaţiunilor, acţiunilor colectivului de munca, intrărilor neincluse în capitalul statutar al mtreprinderii) a) intrate în casierie sau în contul de decontare		241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 «Cont valutar»
prin reţineri în mărimi stabilite din retribuţiile salariaţilor: ‘- ale lunii curente – ale lunilor ulterioare	531 «Datorii faţa de personal privind retribuirea muncii»227 «Creanţe pe termen scurt ale personalului»
Contul 413 *«împrumuturi pe termen lung» se debitează* prin creditul *următoarelor* *conturi*
Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Rambursarea împrumuturilor primite prin virareamijloacelor banesti si rascupararea cambiilor acordate	241 Casa242 Cont de decontare243 Cont valutar
Răscumpărarea obligaţiunilor plasate anterior de întreprindere:a) în numerar din casierieb) din contul de decontareTransferarea împrumuturilor pe termen lung în componenţa împrumuturilor pe. termen scurt
	241 «Casa»242 «Cont de decontare»513 «împrumuturi pe termen scurt».

Contul 414 «Alte datorii financiare pe termen lung»

Contul 414 «Alte datorii financiare pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind datoriile faţă de creditori, furnizori, antreprenori şi alte subiecte aferente plăţilor neraportate la celelalte conturi din grupa 41 «Datorii financiare pe termen lung»

DATORII PE TERMEN LUNG CALCULATE

Soldul conturilor din aceasta grupă se reflectă în subcapitolul 4.2.. «Datorii pe termen lung calculate» al bilanţului contabil.

Contul 421 «Datorii de arendă pe termen lung»

Contul 421 «Datorii de arendă pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind situaţia decontărilor cu arendatorii pentru activele primite in baza contractului de arendă pe termen lung.

193

Modul de determinare a datoriilor de arendă pe termen lung se reglementează de prevederile S.N.C. 7 «Contabilitatea chiriei».

Contul 421 «Datorii de arendă pe termen lung» este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă datoriile arendaşului faţă de arendator pentru activele intrate la întreprindere în baza contractului de arendare pe termen lung la valoarea negociată între ei, iar în debit – achitarea plăţilor cuvenite arendatorului şi restituirea obiectelor în cazul rezilierii înainte de termen a contractului de arendare. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii aferente arendei pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a datoriilor de arendă pe termen lung se ţine pe fiecare arendator.

Contul 422 «Venituri anticipate pe termen lung»

Contul 422 «Venituri anticipate pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind veniturile pe termen lung, obţinute (calculate) în perioada de gestiune, însă aferente perioadelor viitoare.

Contul 422 «Venituri anticipate pe termen lung» este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor, realizate în perioadele viitoare (pe un termen mai mare de un an), iar în debit – raportarea veniturilor ‘anticipate la veniturile perioadei de gestiune. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele veniturilor anticipate pe termen lung, încă nerealizate la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a veniturilor anticipate pe termen lung se ţine pe feluri devenituri.

Contul 421 “Datorii de arendă pe termen lung” se creditează

*prin*	debitul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor
Reflectarea valorii activelor arendate pe termen lung:a) a activeloirnematerialeb) a terenurilorc) a mijloacelor fixed) a resurselor naturaleReflectarea cheltuielilor privind dobînzile pentru activele arendate pe termen lung aferente a) perioadei curente		lll «Active nemateriale»122 «Terenuri»123 «Mijloace fixe» 125 «Resurse naturale» 722 «Cheltuieli ale activităţii financiare”
b) perioadelor de gestiune ulterioare		141 «Cheltuieli anticipate pe termen lung»
		251 «Cheltuieli anticipate curente»

Creditul conturilor

Contul 421 «Datorii de arendă pe termen lung» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»
«Conturi speciale la

banei»

Plata pentru arenda pe termen lung a activelor:

în numerar din casierie
din contul de decontare
din contul valutar
din conturile speciale la bănci

111 «Active nemateriale» 122 «Terenuri» 123«Mijloace fixe»

125 «Resurse naturale»

514 «Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung»

Restituirea activelor arendate arendatorului pînă la expirarea termenului contractului de arendare:

a activelor nemateriale
a terenurilor
a mijloacelor fixe
a resurselor naturale

Transferarea cotei-părţi a datoriilor pe termen lung în componenţa celor curente

194

Contul 422 «Venituri anticipate pe termen lung» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul	operaţiilor economice	Debitul conturilor
Reflectarea veniturilor calculate aferente perioadelor preliminateReflectarea sumelor lipsurilor constatate în perioada de gestiune şi recunoscute de persoanele vinovate sau adjudecate spre percepere de către organele judiciare		134 “Creanţe pe termen lung”227 «Creanţe pe termenScurt ale personalului»

Reflectarea sumelor pretenţiilor înaintate, recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate de judecată şi care urmează să fie recuperate în termen de peste un an
		229 «Alte creanţe pe termen scurt»

Contul 422 «Venituri anticipate pe termen lung» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Reflectarea veniturilor din vînzări, obţinute în
perioadele precedente, dar aferente perioadei
de gestiune curente		611 «Venituri djn
		vînzări»
		612 «Alte venituri
		operaţionale»
		621 «Venituri din
		activitatea de
		investiţii»
		622 «Venituri din
		activitatea
		financiară»
Casarea veniturilor anticipate pe termen lung în cazul
rezilierii înainte de termen a	contractelor si neprimirii
sumelor, recunoscute sau adjudecate de judecată,

195

la care a expirat termenul de prescripţie

134 «Creanţe pe termen lung»

227 «Creanţe pe termen

scurt ale personalului»

229 «Alte creanţe pe

termen scurt»

539 «Alte datorii pe

termen scurt»

Contul 423 «Finanţări şi încasări- cil destinaţie specială»

Contul 423 «Finanţări şi încasări .cu destinaţie specială» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor pentru realizarea măsurilor cu destinaţie specială.

Contul 423 «Finanţări şi încasări cu destinaţie specială» este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se reflectă mijloacele cu destinaţie specială, primite în calitate de surse de finanţare a diverselor măsuri, în debit – sumele incluse în componenţa veniturilor în funcţie de destinaţia mijloacelor utilizate, precum şi restituirea mijloacelor neutilizate. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă soldul” încasărilor cu destinaţie specială neutilizate la sfîrşitul perioadei de gestiune.

La contul 423 «Finanţări şi încasări cu destinaţie specială» pot.fi deschise următoarele subconturi: 4231 «Finanţări cu destinaţie specială din buget», 4232 «încasări de mijloace cu destinaţie speciala de la alte întreprinderi», 4233 «Alte finanţări şi încasări cu destinaţie specială».

Evidenţa analitică a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială şe ţine pe surse şi destinaţii.

Contul 423 «Finanţări şi încasări cu destinaţie specială» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Intrări de mijloace pentru finanţarea cu destinaţie specială sub formă de:

a) mijloace băneşti

b) active pe termen lung

c) valori materiale

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»

111 «Active nemateriale»

121 «Active nemateriale

în curs de execuţie»

«Terenuri»
«Mijloace fixe»

125 «Resurse naturale»

«Materiale»

«Animale la creştere

şi îngrăşat»

213 «Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată»

196

215 «Producţia îa curs de execuţie»

«Produse»
«Mărfuri»

Contul 423 «Finanţări şi încasări cu destinaţie specială» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor

Includerea în eomponenţa veniturilor a mijloacelor cu
destinaţie specială utilizate în funcţie de destinaţii		612 «Alte venituri operaţionale» 621 «Venituri din
		activitatea de investitii
		622 «Venituri din activitatea financiară»
Restituirea mijloacelor de finanţări şi încasări cu destinaţie specială neutilizate, primite anterior:

a) a mijloacelor băneşti		241 «Casa»242 «Cont de decontare»243 «Cont valutar»
b) a activelor pe termen lung c) a valorilor materiale		111 «Active nemateriale»121 «Active materiale încurs de execuţie»122 «Terenuri»123 «Mijloace fixe» 125 «Resurse naturale»211 «Materiale» 212 «Animale la creştereşi îngrăşat».213 «Obiecte de micăvaloare şi scurtă durată»215 «Producţia în curs deexecuţie»216 «Produse»
		217 «Mărfuri»

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite”

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” este destinat generalizării informaţiei privind avansurile primite în contul lucrărilor executate şi serviciilor prestate pe termen lung (construcţia obiectelor, executarea unor comenzi speciale etc).

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se înregistrează sumele avansurilor primite si a plăţilor

197

primite în cazul executării parţiale a comenzilor, iar în “debit – sumele plăţilor înregistrate la prezentarea cumpărătorilor (clienţilor) a facturilor pentru produsele livrate, serviciile prestate potrivit calculului definitiv al întreprinderii. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente avansurilor primite la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a avansurilor pe termen lung primite se ţine distinct pe fiecare client.

Debitul conturilor

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

«Casa»
«Cont de decontare»
«Cont valutar»

Conţinutul operaţiei economice

Reflectarea sumelor avansurilor pe termen lung primite

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul conturilor
Trecerea în cont a avansurilor pe termen lung primite anterior în contul achitării creanţelor Transferarea avansurilor pe termen lung primite anterior în avansuri pe termen scurtRestituirea avansurilor pe termen lung primite neutilizate		134 «Creanţe pe termen lung»221 «Creanţe pe termenscurt aferente facturilorcomerciale»223 «Creanţe pe termenscurt ale părţilorlegate» 229 «Alte creanţe pe termen scurt»523 “Avansuri pe termen scurt primite”241 «Casa»242 «Cont dedecontare»243 «Cont valutar»

Contul 425 «Datorii amînate privind impozitul pe venit»

Contul 425 «Datorii amînate privind impozitul pe venit» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, crearea şi anularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit aferente diferenţelor temporare. Modul de determinare a datoriilor amînate privind impozitul pe venit se reglementează de prevederile S.N.C. 12 «Contabilitatea impozitului pe venit» şi Codul fiscal al Republicii Moldova.

Contul 425 «Datorii amînate privind impozitul pe venit» este un cont de. pasiv. în creditul acestui cont se reflectă existenta si crearea datoriilor amînate

_{19 8}

privind impozitul pe venit, iar în debit – anularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma datoriilor amînate privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a datoriilor amînate privind impozitul pe venit se ţine pe feluri de datorii, pe termene de creare şi anulare.

Contul 425 «Datorii amînate privind impozitul pe venit» se creditează prin debitul următorului cont:

Conţinutul operaţiei economice	Debitul contului
Calcularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit	731 Cheltuieli (economii)privind impozitul pe venit»
Contul 425 *«Datorii amînate privind impozitul pe venit» se debitează* prin creditul *următorului cont:*
Conţinutul operaţiei economice	Creditul contului
Anularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit	731«Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit»

Contul 426 “Alte datorii pe termen lung calculate”

Contul 426 “Alte datorii pe termen lung calculate” este destinat generalizării informaţiei privind datoriile faţă de creditori şi alte subiecte aferente plăţilor care nu se referă la operaţiile reflectate în celelalte conturi din grupa 42 “Datorii pe termen lung calculate”.

Contul 426 “Alte datorii pe termen lung calculate” este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se reflectă sumele calculate, datoriile primite, iar în debit – sumele virate pentru achitarea datoriilor calculate. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma altor datorii pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a altor datorii pe termen lung calculate se ţine pe fiecare fel de datorii.

Debitul conturilor

Contul 426 «Alte datorii pe termen lung calculate» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

111 «Active nemateriale»

121 «Active materiale în

curs de execuţie»

«Terenuri»
«Mijloace fixe»

125 «Resurse naturale»

înregistrarea activelor pe termen lung procurate de la persoanele juridice şi fizice

199

131 «Investiţii pe termen

lung în părţi nelegate»

132 «Investiţii pe termen

lung în părţi legate»

Contul 426 «Alte datorii pe termen lung calculate» se debitează prin creditul următoarelor, conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Trecerea în cont a avansurilor acordate creditorilor

Achitarea datoriilor faţă de alţi creditori

Achitarea facturilor diferiţilor ereditori pe seama sumelor acreditivelor şi cu cecuri,

Trecerea cotei datoriilor pe termen lung în componenţa celor curente

Í36 «Avansuri pe termen lung acordate»

«Contde decontare»
«Cont valutar»
«Conturi speciale la

bănci»

514 «Cota-parte curenta a datoriilor pe termen lung»

200

Conturile din clasa 7 “Cheltuieli” sînt destinate generalizării informaţiei privind cheltuielile activităţilor operaţională, de investiţii şi financiară şi din pierderile excepţionale. Conţinutul cheltuielilor, modul de constatare şi evaluare sînt determinate de prevederile S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor . întreprinderii”, S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”, Ş.N.C. 8 “Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate”, S.N.C. 9-“Contabilitatea cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice şi lucrări de proiectare şi experimentare”, S.N.C. 11 “Contractele de construcţie”, S.N.C. 13 “Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizărilor necorporale)”, S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, S.N.C. 17 “Contabilitatea chiriei”, S.N.C. 23 “CheltuieH privind împrumuturile”.

Conturile din această clasă sînt conturi de activ. în debitul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit -<• trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar.

La întocmirea raportului trimestrial rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în Raportul privind rezultatele financiare în rîndurile respective. Rezultatele financiare pentru fiecare trimestru se determină prin calcul fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile din clasa 7 se închid prin trecerea cheltuielilor acumulate în contul 351 “Rezultatul financiar total”, întocmindu-se formulele contabile respective.

Clasa 7 “Cheltuieli” cuprinde următoarele grupe de conturi: 71 “Cheltuieli ale activităţii operaţionale”, 72 “Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale”, 73 “CheltuieH (economii) privind impozitul pe venit”. .

CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

Contul 711 “Costul vînzărilor”

Contul 711 este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv al produselor, mărfurilor vîndute şi al serviciilor prestate.

La contul 711 pot fi deschise Următoarele subconturi: 7111 “Costul produselor finite vîndute”; 7112 “Costul mărfurilor viudute”, 7113 “Costul serviciilor prestate”.

Evidenţa analitică a costului vînzărilor se ţine pe feluri de produse şi mărfuri vîndute, servicii prestate şi alţi indicatori stabiliţi de întreprindere.

255

Contul 711 “Costul vînzărilor” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Reflectarea valorii de bilanţ a produselor şi mărfurilor vînduteRef lectarea valorii de bilanţ a animalelor vîndute, care s-au aflat la creştere şi îngrăşat la întreprinderile agricoleReflectarea costului efectiv al serviciilor prestate	216 “Produse”217 “Mărfuri”212 “Animale la creştere şi îngrăşat”811 “Producţia de bază”812 “Activităţi auxiliare”
sContul 711 “Costul vînzărilor” se creditează prin debitul următorului cont

Conţinutul operaţiei economice	Debitul contului
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a costurilor vînzărilor acumulate la rezultatul financiar	351 “Rezultat financiar total”

Contul 712 “Cheltuieli comerciale”

Contul 712 este destinat, generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente vînzării produselor, mărfurilor şi prestării serviciilor.

La contul 712 pot fi deschise următoarele subconturi: 7121 “Cheltuieli privind operaţiile de marketing”, 7122 “Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor”, 7123 “Cheltuieli de transport privind desfacerea”, 7124 “Cheltuieli privind reclama”, 7125 “Cheltuieli privind reparaţiile garantate şi deservirile cu garanţie”, 7126 “Cheltuieli privind datoriile dubioase”, 7127 “Cheltuieli privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”, 7128 “Alte cheltuieli comerciale”.

Evidenţa analitică a cheltuielilor comerciale se ţine pe articole stabilite de întreprindere.

Contul 712 “Cheltuieli comerciale” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Calcularea remuneraţiei lucrătorilor, care participă la comercializarea produselor, mărfurilor, ambalarea şi încărcarea lor, precum şi contribuţiile la asigurările sociale ‘–	531 “Datorii faţa de personal privind retribuirea muncii” 533 “Datorii privind asigurările”

256

Reflectarea valorii ambalajului utilizat, materialelor de ambalat pentru ambalarea produselor şi mărfurilor la depozite

Reflectarea cheltuielilor privind desfacerea produselor finite şi mărfurilor:

cu mijloace de transport propriu
cu mijloace de transport ale terţilor

Reflectarea cheltuielilor privind reclama şi alte servicii

Reflectarea cheltuielilor aferente reparaţiilor cu garanţie şi deservirii mărfurilor vîndute, cînd

nu se creează rezerve

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
*Darea în folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea imitară mai mică de 1/20 din limita stabilită) a) în secţiile producţiilor de bază şi auxiliare*
	*813* *“Consumuri indirecte de producţie”* *712* *“Cheltuieli comerciale”* *713* *“Cheltuieli generale şi* *administrative”* *112 “Active nemateriale în curs de execuţie”* *121 “Active materiale în curs deexecuţie”*
b) *pentru efectuarea operaţiilor aferente expedierii produselor şi mărfurilor* c) *pentru nevoile gospodăreşti ale întreprinderii şi lucrările de cercetări ştiinţifice* d) *pentru crearea activelor nemateriale*
*e) pentru executarea lucrărilor de construcţie şi amenajarea terenurilor*
Conţinutul operaţiei economice	Creditul contului
*Casarea uzurii calculate aferentă obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor speciale provizorii scoase din funcţiune*

	*213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”*
Primirea subvenţiilor de	stat şi a asistenţei de stat	111 “Active nemateriale” 121 “Active materiale în curs de execuţie” 123 “Mijloace fixe”‘241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar”
Contul 342 *“Subvenţii pentru întreprinderile de stat” se debitează* prin creditul *următoarelor conturi:*
Conţinutul operaţiilor economice ;		Creditul conturilor

Atribuirea sumelor subvenţiilor de stat utilizate la mărirea capitalului Restituirea subvenţiilor de stat neutilizate		311 “Capital statutar”312 “Capital suplimentar” 111 “Active nemateriale” 121 “Active materiale încurs de execuţie” 123 “Mijloace fixe”‘241 “Casa”242 “Cont de decontare”243 “Cont valutar”

Crearea rezervelor:

pentru datorii dubioase
pentru reparaţiile cu garanţie şi deservirea mărfurilor vîndute

c) pentru plata concediilor

d) pentru returnarea şi reducerea preţurilor la inarfurile vîndute

Reflectarea valorii de bilanţ a mostrelor de produse finite şi mărfuri, predate cu titlu gratuit conform contractelor

Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans:

a) la acordarea avansurilor

₂₅₈

211 “Materiale”

812 “Activităţi auxiliare”

521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

522 “Datorii pe termen

scurt faţa de părţile legate”

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar”

521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

211 “Materiale”

521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

531 “Datorii faţă de

personal privind

retribuirea muncii” 533 “Datorii privind

asigurările”

222 “Corecţii la datorii dubioase”

538 “Rezerve pentru

cheltuieli şi plăţi

preliminate”

538 “Rezerve pentru

cheltuieli şi plăţi

preliminate”

538 “Rezerve pentru cheltuieli-şi plăţi preliminate”

“Produse”
“Mărfuri”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

b) fără acordarea anticipată a avansurilor

Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe

Trecerea la cheltueili a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de pînă la 1/20 din limita stabilită

532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”

113 “Amortizarea activelor

nemateriale”

124 “Uzura mijloacelo fixe», subconturi

124.4 si 124.6

213 “Obiecte de mica

valoare şi scurtă durată”

Calcularea uzurii obiectelor de mica valoare şi scurtă durată utilizate la ambalarea, încărcarea şi descărcarea produselor, mărfurilor

214 “Uzura obiectelorde mică valoare şi scurtă durată, sub. 214.1

Contul 712 «Cheltuieli comerciale» se creditează prin debitul

următorului cont:

Conţinutul operaţiei economice	Debitul contului
Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor comerciale acumulate la rezultatul financiar	351 “Rezultat financiar total”

Contul 713 «Cheltuieli generale şi administrative»

Contul713 este destinat generalizării informaţiei privind cheltuielile de deservire a producţiei şi administrarea întreprinderii în ansamblu. .

La contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative” pot fi deschise
următoarele subconturi: 7131 «Cheltuieli privind uzura, repararea şi
întreţinerea mijloacelor, fixe cu destinaţie generală», 7132 “Cheltuieli privind
amortizarea activelor nemateriale», 7133 «Cheltuieli de întreţinere a
personalului administrativ şi de conducere», 7134 «Impozite, taxe şi plăţi,
cu excepţia impozitului pe venit», 7135 «Cheltuieli în scopuri de binefacere
şi sponsorizare», 7136 «Cheltuieli privind protecţia muncii», 7137 «Cheltuieli
de reprezentare», 7138 «Cheltuieli de deplasare», 7139 «Alte cheltuieli
generale şi administrative». .

Evidenţa analitică a cheltuielilor generale şi administrative se ţine pe articole stabilite de îhtrerpindere.

Contul 713 «Cheltuieli generale şi administrative» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul contului

Calcularea remuneraţiilor personalului administrativ, gospodăresc, precum şi ale muncitorilor pe timpul întreruperilor în producţi 258

531 «Datorii faţă de

Contribuţii pentru asigurările sociale

Calcularea uzurii mijloacelor fixe şi a amortizării activelor nemateriale cu destinaţie generală de gospodărire

259personal privind retribuirea muncii»

533 «Datorii privind

asigurările», subc-ri 533.1 si 533.3

113 «Amortizarea

activelor

nemateriale»

124 «Uzura mijloacelor

fixe

Reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi reparaţia

211 Materiale

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea imitară pînă la 1/2 din limita stabilită

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în scopuri gospodăreşti

Acceptarea spre plată â.f acturilor pazei extradepartamentale

Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans

la acordarea avansurilor
fără acordarea anticipată a avansurilor

Achitarea cheltuielilor de reprezentare

260521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

522 “Datorii pe termen

scurt faţă de părţile

531 “Datorii faţă de personal privind, ( retribuirea muncii”, subcont 531.1

533 “Datorii privind asigurările”

Subconturi 533.1 si 533.3

812 “Activităţi auxiliare”

212 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurta durată”

521 «Datorii pe termen scurt privin facturile , comerciale”

Subcont 521.1

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcont 227.2

532 “Datorii faţă de ^L, personal privind alte operaţii, subcont 532.1

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valuiar”
“Conturi speciale la

bănci”

Calcularea plăţilor de asigurare pentru asigurarea,
bunurilor cu destinaţie administrativă şi general,
gospodărească *

Achitarea (calcularea) serviciilor bancare, juridice, de audit, poştale, telefonice, telegrafice etc.

533 “Datorii privind asigurările”

“Casa”
“Cont de decontare”
“Cont valutar” 521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

şi împrumuturi”, 7146 “Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate”, 7147 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”, 7148 “Cheltuieli aferente producţiei rebutate”, 7149 “Alte cheluieli operaţionale”.

Evidenţa analitică a altor cheltuieli operaţionale se ţine pe feluri de cheltuieli şi alţi. indicatori stabiliţi de întreprindere.

Creditul conturilor

Contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” se debitează prin creditul următoarelor conturi: .

Conţinutul operaţiilor economice,

211 “Materiale”

531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

533 “Datorii privind

asigurările”

534 “Datorii privind

decontările cu bugetul”

536 “Datorii privind plăţile

extrabugetare”

251 “Cheltuieli

antici pate cur ente”

Reflectarea cheltuielilor privind inovaţiile şi

materialelor utilizate
onorariilor calculate autorilor şi contribuţiile pentru asigurările sociale

Calcularea impozitelor şi taxelor, cu excepţia impozitului pe venit

Prelevări în fondurile speciale extrabugetare

Trecerea cheltuielilor anticipate curente aferente perioadei de gestiune

Contul713 “Cheltuieli generale şi administrative” se creditează

Conţinutul operaţiei economice		Debitul contului
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a cheltuielilor generale şi administrative acumulate) la rezultatul financiar		351 “Rezultat financiar total”
ContulContul 714 “Alte cheltue	714 “Alte cheltuieli operaţionale” li operaţionale” este destinat generalizării

informaţiei privind cheltuielile aferente vînzării activelor curente (cu excepţia produselor finite, mărfurilor şi serviciilor), arendei curente, plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzilor, penalităţilor, despăguburilor, privind consumurile indirecte de producţie nerepartizate, li psurileşi pierderile valorilor

materiale.

La contul 714 pot fi deschise următoarele subconturi: 7141 “Cheltuieli privind realizarea altor active curente”, 7142 “Cheltuieli privind arenda curentă”, 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”, 7144 “Cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”, 7145 “Cheltuieli privind dobînzile pentru credite,

261

Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor vîndute,

animalelor la crestere si ingrasat, obiectelor de mica

valoare şi scurtă durată, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor băneşti

Reflectarea cheltuielilor privind vînzareamaterialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat şi a altor active curente

Trecerea’cheltuielilor anticipate curente aferente perioadei de gestiune’

Calcularea plăţii pentru activele nemateriale, terenurile, mijloacele fixe cu destinaţie generală gospodărească luate în arendă curentă

Calcularea dobînzilor aferente creditelor

şi împrumuturilor primite, cu excepţia cazurilor

de capitalizare a acestora 262

“Materiale”
“Animale la creştere

şi la îngrăşat”

213 “Obiecte de mică

valoare şi scurtă < durată” 231 “Investiţii pe termen

scurt în părţi

nelegate”

246 “Documente băneşti”

211 “Materiale”

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

522 “Datorii pe termen

scurt faţă de părţile

legate”

531 “Datorii faţă de

personal privind

retribuirea muncii”

533 “Datorii privind

asigurările”

812 “Activităţi auxiliare”

251 “Cheltuieli anticipate curente”

539 “Alte datorii pe

termen scurt”, subcont 539.1

411 “Credite bancare pe termen lung”

Achiterea dobtezi lor aferente creditelor si

Impru mu tu rilor primite

Calcularea (achitarea) amenzilor, penalităţilor şi despăgubirilor

Reflectarea cheltuielilor aferente emisiunii şi difuzării titlurilor de valoare

Trecerea la cheltuieli a consumurilor mdirecte de producţie nerepartizate .

Scăderea sumelor diferenţelor dintre costul stocurilor de mărfuri si materiale şi valoarea realizabilă netă

Reflectarea lipsurilor şi pierderilor valorilor materiale, mijloacelor băneşti şi documentelor băneşti

Reflectarea costului rebutului definitiv

Reflectarea cheltuielilor privind remedierea rebutul 263412 “Credite bancare petermen lung pentru salariaţi”

413 “hnprumuturi pe

termen lung”

511 “Credite bancare pe

termen scurt”

512 “Credite bancare pe

termen scurt pentru salariaţi”

513 “unprumuturi pe

termen scurt”

“Cont de decontare”
“Cont valutar”

“Cont de decontare”
“Cont valutar”

539 “Alte datorii pe

termen scurt”

“Cont de decontare”
“Cont valutar”

539 “Alte datorii pe

termen scurt”

813 “Consumuri indirecte de producţie”

“Materiale”
“Animale la creştere

şi îngrăşat”

213 “Obiecte de mică

Valoare şi scurtă durată”

215 “Producţia în curs de

execuţie”

“Produse”
“Mărfuri”

21l’”Materiale”

212 “Animale la creştere

şi îngrăşat”

213 “Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată”

215 “Producţia încurs de

execuţie”

“Produse”
“Mărfuri”, 241 “Casa”

246 “Documente băneşti”

“Producţia de bază”
“Activităţi auxiliare”

211 “Materiale”

Cheltuieli activitatii neoperationale.

Contul 723 “Pierderi excepţionale “se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Creditul conturilor

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite ca rezultat al evenimentelor excepţionale

“Active nemateriale”
“Active nemateriale

în curs de execuţie” 121 “Active materiale în

curs de execuţie”

122 Terenuri

123 “Mijloa^fixe”

125 “Resurse naturale”

“Materiale”
“Animale la creştere

şi îngrăşat”

213 “Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată”

215 “Producţia în curs de

execuţie”

“Produse”
“Mărfuri”

“Casa”
“Cont de decontare”
“Con? valutar”
“Conturi speciale la

bănci”

245 “Transferuri băneşti

în expediţie”

246 “Documente băneşti”
252 “Alte active curente”

Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale:

â) materialelor utilizate

b) remuneraţiilor calculate ale muncitorilor şi contribuţii pentru asigurările sociale

serviciilor prestate
cotei-părţi a consumurilor indirecte de producţie ej numerarului din casierie

₂₆₄

211 “Materiale”

531 “Datorii faţă de

personal privind

retribuirea muncii” 533 “Datorii privind

asigurările”

521 “Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale”

812 “Activităţi auxiliare” 513 “Consumuri indirecte

de producţie”

241 “Casa”

Contul 723 “Pierderi excepţionale” se creditează prin debitul

următorului cont:


Conţinutul operaţiei economice		Debitul contului
Trecerea la finele anului excepţionale acumulate	de gestiune a pierderilor la rezultatul financiar	351 “Rezultat financiar total”

Contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Contul 731 este destinat generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente impozitului pe venit ale perioadei de gestiune. Modul de determinare a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit se reglementează de prevederile S.N.C. 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”.

In debitul contului 731 se reflectă calcularea datoriilor curente şi amînate privind impozitul pe venit, iar în credit – calcularea activelor amînate privind impozitul pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total.

Evidenţa analitică a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit se ţine pe feluri de cheltuieli (economii).

Contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor
Reflectarea activelor amînate privind impozitul pe venit Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar Scăderea datoriilor amînate privind rmpozitui pe venit Apariţia creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe venit rezultate din inversarea diferenţelor temporare	135 “Active amînate privind impozitul pe venit”351 “Rezultat financiartotal” 25 “Datorii amîiiateprivind impozitul pe venit” 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice		Creditul contului
Calcularea datoriilor curente privind impozitul pe venit în perioada de gestiune Calcularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit Trecerea economiilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiarScăderea activelor amînate privind impzitul pe venit		534 “Datorii privinddecontările cubugetul” 425 “Datorii amînateprivind impozitulpe venit”351 “Rezultat financiartotal” 135 “Active amînate
– ■		privind impozitul pe venit”

265

CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE

Conturile din această clasă sînt destinate reflectării informaţiei privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor, adaosul comercial, precum şi retur narea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute.

Clasa 8 «Conturi ale contabilităţii de gestiune» cuprinde următoarele grupe de conturi: 81 «Conturi ale consumurilor de producţie» şi 82 «Alte conturi ale contabilităţii de gestiune». Conţinutul consumurilor reflectate în conturile din această clasă este reglementat de prevederile S.N.C. 3 «Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii».

CONTURI ALE CONSUMURILOR DE PRODUCTIE

Conturile din această grupă şe închid la finele fiecărei perioade de gestiune cu conturile contabilităţii financiare şi nu au sold.

Contul 811 «Producţia de bază»

Contul 811 este destinat generalizării informaţiei privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea de servicii şi determinarea costului lor efectiv. ,

Contul 811 este un cont de calculaţie. în debitul acestui cont se reflectă soldul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune (care se trece din contul contabilităţii financiare 215 «Producţia în curs de execuţie»), consumurile pentru fabricarea produselor (prestarea serviciilor) în perioada de gestiune, iar în credit – costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate, rebutului definitiv, deşeurilor recuperabile, precum şi soldul producţiei în curs de execuţie care se trece la finele perioadei de gestiune în debitul contului 215 «Producţia în curs de execuţie».

La contul 811 pot fi deschise următoarele subconturi: 8111 «Consumuri directe de materiale», 8112 «Consumuri directe privind retribuirea muncii», 8113 «Contribuţiipentru asigurările şi protecţia socială», 8114 «Consumuri indirecte de producţie».

Evidenţa analitică a consumurilor pentru producţia de bază se ţine pe locuri de consumuri, pe feluri de produse, pe articole şi pe alţi indicatori stabiliţi de întreprindere.

267

Contul 811 «Producţia de bază» se debitează prin creditul următoarelor conturi;

Conţinutul operaţiilor economice	Creditul conturilor
Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiareReflectarea în consumurile de fabricare a produselor şj. prestare a serviciilor:a) a materialelor Utilizateb) a valorii animalelor care s-au aflat l3_ creştere şi îngrăşat predate pentru sacrificarec) a combustibilului şi energiei în scopuri tehnologice, a serviciilor prestate
	215 «Producţia în curs de execuţie» 211 «Materiale» 212 “Animale la creştere şi îngrăşat”521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale»
d) retribuţiilor calculate şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale e) a sumei rezervei create pentru plata concediilor	522 “Datorii pe termen scurt fată de părţile legate”812 “Activtăţi auxiliare” 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii»533 «Datorii privindasigurările» 538 «Rezerve pentrucheltuieli şi plăţipreliminate»813 «Consumuri mdirecte de producţie» 216 “Produse”
f)a cotei-părţi a consumurilor indirecte de producţie. Reflectarea valorii de bilanţ a producţiei rebutate, returnate pentru remediere

Contul 811 «Producţia de bază» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Debitul conturilor

Reflectarea costului efectiv al:

produselor fabricate.
serviciilor prestate
rebutului definitiv

înregistrarea deşeurilor recuperabile la preţuri de valorificare

înregistrarea materialelor fabricate în secţiile
întreprinderii

₂₇₀

216 «Produse»

711 «Costul vînzărilor» 714 «Alte cheltuieli operaţionale»

211 «Materiale»

211 “Materiale”

înregistrarea prăsilei obţinute de la animalele de producţie Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune la contul contabilităţii fi-nanciare	212 “Animale la creştere şi îngrăşat” 215 «Producţia în curs de

271

Contul 812 «Activităţi auxiliare»

Contul 812 este destinat generalizării informaţiei privind consumurile în activităţile auxiliare.

Contul 812 este un cont de calculaţie. în debitul acestui cont se înregistrează soldul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune (trecut din contul contabilităţii financiare 215 «Producţia în curs de execuţie»), consumurile de producţie, prestările de servicii în perioada de gestiune, iar în credit – costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, al rebutului definitiv şi al deşeurilor recuperabile, precum şi soldul producţiei în curs de execuţie trecut la finele perioadei de gestiune în debitul contului contabilităţii financiare 215 «Producţia în curs de execuţie».

La contul 812 pot fi deschise următoarele subconturi: 8121 «Consumuri de materiale», 8122 «Consumuri privind retribuirea muncii», 8123 «Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială», 8124 «Consumuri indirecte de producţie».

Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe activităţi auxiliare, pe feluri de produse, servicii, articole şi alţi indicatori stabiliţi de întreprindere.

Creditul conturilor

prin Contul 812 «Activităţi auxiliare» se debitează creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la

începutul perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiare 215 Productia in curs de executie

Reflectarea în consumurile la fabricarea produselor,

prestărilor de servicii:

a materialelor utilizate 211 Materiale
a combustibilului şi energiei în scopuri tehnologice, 521 Datorii pe termen scurt

privind facturile com.

c)a serviciilor prestate de terţi 522 Datorii pe t.s. fate de

a retribuţiilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale partile legate

d) a creării rezervei pentru plata concediilor 531 Datorii fata de personal

533 «Datorii privind

asigurările»

538 «Rezerve pentru

cheltuieli şi plăţi

preliminate»

813 «Consumuri indirecte

de producţie»

216 “Produse”

141 “Cheltuieli anticipate pe termen iung”

e) a cotei consumurilor indirecte de producţie

Eeflectarea’valorii de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere

Reflectarea cotei cheltuielilor aniticipate pe termen lung la consumurile perioadei de gestiune

271

Contul 812 «Activităţi auxiliare» se creditează prin debitul

Debitul conturilor

următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economice

Trecerea costului efectiv al serviciilor prestate de

activităţile auxiliare:

a) la procurarea activelor

112 “Active nemateriale în curs de execuţie”

121 “Active materiale în

curs de execuţie”

“Terenuri”
“Mijloace fixe”

211 “Materiale”

213 “Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată”

217 “Mărfuri”

b) pentru 712 “Cheltuieli

subdivi ziunile comerciale”

intreprinderii 713 “Cheltuieli generale şi

administrative”

714″Alte cheltuieli

operaţionale”

721 “Cheltuieli ale

activităţii de

investiţii”

723 “Pierderi

excepţionale”

“Producţia de bază”
“Activităţi auxiliare”
“Consumuri indirecte
pentru persoanele juridice şi fizice terţe

Reflectarea costului efectiv al produselor fabricate, materialelor, instrumentelor şi altor servicii prestate

de producţie”

711 “Costul vînzărilor”

211 «Materiale»

272

Reflectarea deşeurilor recu valorificare	pérabile la preţuri de	213 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată»216 «Produse»211 «Materiale»
înregistrarea prăsilei reproduse de animalele de muncă Reflectarea costului rebutului definitiv Trecerea soldului producţiei în curs de exicutie		212 «Animale la creşteresi îngrăşat» 714 “Alte cheltuielioperaţionale”215 «Producţia în curs de execuţie»

Contul 813 «Consumuri indirecte de producţie»

Contul 813 este destinat generalizării informaţiei privind consumurile aferente deservirii subdiviziunilor structurale ale întreprinderii (unităţilor de producţie, secţiilor, sectoarelor) şi dirijării acestora.

Contul 813 este un cont de colectare-repartizare. în debitul acestui cont se reflectă pe parcursul perioadei de gestiune consumurile pe articole stabilite de întreprindere, iar în credit – trecerea consumurilor colectate pentru includerea în costul produselor fabricate şi \ serviciilor prestate pentru producţia de bază şi activităţile auxiliare sau raportarea la cheltuielile perioadei.

La contul 813 pot fi deschise următoarele subconturi: 8131 «Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie», 8132 «Amortizarea activelor nemateriâle utilizate în producţie», 8133 «întreţinerea personalului administrativ şi de deservire al subdiviziunilor de producţie», 8134 «Protecţia muncii şi tehnica securităţii», 8135 «Pierderi din întreruperi în producţie», 8136 «întreţinerea pazei şi cheltuieli privind asigurarea securităţii antiincendiare din subdiviziunile de producţie», 8137 «Cheltuieli cu deplasările personalului de producţie», 8138 «Alte consumuri indirecte de producţie».’

Evidenţa analitică a consumurilor indirecte de producţie se ţine pe articole stabilite de întreprindere.

Contul 813 «Consumuri indirecte de producţie» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor econmice

Creditul conturilor

Calcularea retribuţiilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale ale personalului administrativ, de conducere şi altor categorii de personal din subdiviziunile de producţie

273

531 Datoriifaţăde personal privind retribuirea muncii”

533 “Datorii privind asigurările”

Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie

Calcularea epuizării resurselor naturale

Reflectarea constănurilor privind reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe:

a) de materiale utilizate

b) de energie electrică, aburi, apă etc. consumate

c) de remuneraţii ale muncitorilor auxiliari şi contribuţii pentru asigurările sociale

Reflectarea Valorii de bilanţ a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată date în folosinţă cu valoarea unitară pînă la 1/20 din plafonul stabilit

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

113 «Amortizarea

activelor

nemateriaîe»

124 «Uzura mijloacelor

fixe»

126 «Epuizarea resurselor naturale»

211 «Materiale»

521 «Datorii pe termen

scurt privind

facturile

comerciale»

522 “Datorii pe termen

scurt fată de părţile legate”

812 «Activităţi auxiliare»

531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

533 «Datora privind asigurările»

213 “Obiecte de mica

valoare şi scurtă durată”

214 «Uzura obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată»

Calcularea plăţii pentru arenda curentă a activelor nemateriale, mijloacelor fixe, terenurilor cu destinaţie de producţie

Acceptarea spre plată a facturilor pentru paza a subdivMuiulor de producţie

Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans:

a) la eliberarea avansurilor

b) fără eliberarea anitici pată a avansurilor

Calcularea primelor de asigurare 274

539 Alte datorii pe termen scurt

227 Creante pe t.s.

532 Datorii fata de personal p.a.t.

533Datorii privinasigurerile

Reflectarea lipsurilor şi pierderilor din deteriorarea stocurilor de mărfuri şi materiale în limita normelor de perisabilitate naturală

211 «Materiale»

275

Crearea rezervelor pentru plata concediilorsi reparatia mejloacelorfixe Reflectarea cotei cheltuielilor pe t. l. si curente consumurile periodei de gestiune		212 «Animale la creştereşi îngrăşat»213 «Obiecte de micăvaloare şi scurtă durată» 215 «Producţia în curs de execuţie» 538 Rezerve pentru cheltuieli si plati preliminate Cheltuieli anticipate pe t.l.251 – // – curente
Crearea rezervelor pentru plata poncediilor şi reparaţia mijloacelor fixeReflectarea cotei cheltuielilor pe termen lung.şi curente ia consumurile perioadei de gestiune.		538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung”251 “Cheltuieli anticipate c
Contul 813 «Consumuri indirecte de producţie» se creditează prin debitul următoarelor conturi:
Conţinutul operaţiilor economice		Debitul conturilor

Reflectarea consumurilor indirecte de productie aferente

a}productiei debaza 811 Productia de baza

b} activitatilor auziliare 812 Activitati auxiliare

c} altor chelituieli operationale 714 Alte chelituieli op-e

Reflectarea cvotei consumurilor indirecte de

productie la:

a} crearea activelor nemateriale 112 Active nemat-e in curs de exec-e

b} – // – materiale pe t. l. 121 Active materiale – // –

c} cheltulielie anticipate pe t. l. 141 Chelitulieli antic-e pe t. l.

Contul 821 «Adaos comercial» este un cont de pasiv. în creditul acestui cont se înregistrează suma adaosului comercial calculată la intrarea mărfurilor, ia?’ în debit – suma adaosului comercial aferentă mărfurilor vîndute. Excedentul rulajului creditor asupra rulajului debitor la finele perioadei de gestiune se înscrie cu semnul minus în debitul contului 217’«Mărfuri». La începutul perioadei de gestiune următoare această sumă se restabileşte cu o înregistrare contabilă suplimentară.

Contul 821 «Adaos comercial» se creditează prin debitul următoarelor conturi:

217 «Mărfuri»

Reflectarea adaosului comercial aferent stocului de mărfuri la începutul perioadei de gestiune Reflectarea sumei adaosului comercial aferente mărfurilor intrate

Scăderea cu semnul minus a sumei adaosului
comercial aferente stocului de mărfuri la finele
perioadei de gestiune „

Contul 821 «Adaos comercial» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Con- tul operatiei ec-ce Cre-l con-lui

Reflectarea sumei adaosului comercial

aferente marfurilor vindute 217 Marfuri

ALTE CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE

GESTIUNE

Contul 821 «Adaos comercial»

Contul 821 «Adaos comercial» se utilizează de întreprinderile de comerţ cu amănuntul care ţin evidenţa mărfurilor la preţurile de vînzare şi este destinat generalizării informaţiei privind adaosul comercial aferent mărfurilor intrate

Contul 822 «Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute» este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflectă valoarea produselor (mărfurilor) returnate de cumpărători şi sumele de reduceri de preţuri la mărfurile vîndute, iar. în credit – sumele pierderilor rezultate din returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute şi valoarea mărfurilor returnate la preţuri de valorificare.

277

Contul 822 «Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute» se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Conţinutul operaţiilor economiee		Creditul conturilor
Reflectarea valorii produselor şi mărfurilor returnate la preţuri de livrare (fără TVA şi accize) aferente:a) facturilor achitateb) facturilor prezentate pentru plată:		539 «Alte datorii pe termen scurt» 221 Creante pe t.s. aferente facturilorcomerciale

– întreprinderilor-fiice, asociate, altor părţi legate – lucrătorilor-întreprinderii		223 «Creanţe pe termenscurt ale părţilorlegate» 227 «Creanţe pe termenscurt ale personalului”

Contul 822 «Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute» se creditează prin debitul următoarelor conturi:


Conţinutul operaţiilor economice	Debitul conturilor

înregistrarea produselor şi mărfurilor returnate la preţuri de valorificareTrecerea la scăderi a pierderilor, din returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute pe seamaa) rezervelor createb) cheltuielilor perioadei (cînd nu se creează rezerve)	216 «Produse»
	217 «Mărfuri»538 «Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate»712 “Cheltuieli comerciale”

278

CONTURI EXTRABILANŢIERE

Conturile extrabilanţiere sînt destinate generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea:

– activelor curente şi pe termen lung, care nu aparţin întreprinderii, dar aflate la dispoziţia ei (a mijloacelor fixe în cazul arendei curente, valorilor materiale primite în custodie, spre prelucrare etc);

– altor active şi operaţii – pentru control.

ACTIVE PE TERMEN LUNG ARENDATE

Grupa 91 “Active pe termen lung arendate” conţine următoarele conturi: 911 “Active nemateriale arendate” şi 912 “Active materiale pe termen lung arendate”.

Contul 911 “Active nemateriale arendate”

Contul 911 este destinat generalizării de către arendaş a informaţiei privind existenta şi mişcarea activelor nemateriale luate în arenda curentă (cu excepţia celor arendate pe termen lung, reflectate în contul de bilanţ 111′”Active nemateriale”).

Evidenţa activelor nemateriale arendate se ţine la valoarea prevăzută în contractele de arendare.

În debitul contului 911se înregistrează activele luate în arendă, iar în credit-transmiterea lor arendatorului la expirarea termenului de arendă.

Evidenţa analitică a activelor nemateriale arendate se ţine pe ti puri de active şi pe arendatori.

Contul 912 “Active materiale pe termen lung arendate”

279

Contul 912 “Active materiale pe termen lung arendate” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor fixe arendate, terenurilor şi altor active materiale pe termen lung luate în arenda curentă (cu excepţia celor arendate pe termen lung, reflectate în conturile din grupa 12 “Active materiale pe termen lung”).

Evidenţa activelor materiale pe termen lung arendate se tine la valoarea prevăzută în contractele de arendare.

în debitul contului 912 “Active materiale pe termen lung arendate” se înregistrează mijloacele fixe şi alte active materiale pe termen lung arendate, iar în credit – transmiterea lor arendatorului la expirarea termenului de arendă.

Evidenţa analitică a activelor materiale pe termen lung se ţine pe tipuri de active şi pe arendatori.

VALORI ÎN MĂRFURI Şî MATERIALE CARE NU APARŢIN ÎNTREPRINDERII

Grupa 92 “Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin întreprinderii” conţine următoarele conturi: 921 “Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie”, 922 “Materiale primite spre prelucrare”, 923 “Mărfuri primite în consignaţie”, 924 “Utilaj primit pentru montaj”.

PREZENTAREA RAPOARTELOR FINANCIARE

( conform SNC 5 )

Definiţia şi obiectivul rapoartelor financiare

Rapoartele financiare reprezintă o informaţie financiară sistematizată despre evenimentele care influenţează activitatea întreprinderii şi operaţiile economice. Scopul rapoartelor financiare cu destinaţie generală îl constituie prezentarea unei informaţii accesibile investitorilor şi creditorilor reali şi potenţiali: privind situaţia financiară a întreprinderii, indicatorii activităţii acesteia şi fluxul mijloacelor băneşti, privind resursele economice şi datoriile întreprinderii, componenţa activelor şi a surselor de formare a acestora, precum şi modificările lor, fund necesare unui cerc larg de utilizatori în luarea deciziilor economice.

280

Rapoartele financiare trebuie să cuprindă informaţii:

privind activele controlabile de întreprindere (acestea constituind surse ale unor eventuale afluxuri de mijloace băneşti sáu ale altui avantaj economic în viitor); •
privind pasivele întreprinderii (acestea constituind surse ale unor eventuale refluxuri (retrageri) de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic în viitor);
privind venitul-net al mtreprinderii (care reprezintă modificările resurselor economicé şi datorülor întreprinderii de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepţia cotelor proprietarilor şi plăţilor efectuate acestora);
privind fluxul mijloacelor băneşti în perioada de gestiune (în calitate de indicator al fluxului eventual de mijloace băneşti în viitor).

Această informaţie este utilă pentru utilizatorii rapoartelor financiare în aprecierea capacităţii întreprinderii de a plăti dividende şi dobînzi şi a achita datoriile în termenele stabilite.

Conducerea întreprinderii poartă răspundere integrală pentru pregătirea
şi prezentarea rapoartelor financiare.

Lista rapoartelor financiare

întreprinderile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:

bilanţul contabil;
raportul privind rezultatele financiare,;
raportul privind circulaţia capitalului propriu; d),raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

e) anexe la rapoartele financiaré..

.. Informaţii suplimentare

în unele cazuri rapoartele financiare nu pot să cuprindă întreaga informaţie necesară utilizatorilor acestora pentru luarea deciziilor economice. De aceea raportul financiar anual deseori conţine informaţii suplimentare, care sînt dezvăluite în nota explicativă, cuprinzînd şi relevînd indicatorii financiari principali, situaţia financiară a întreprinderii şi analiza influenţei factorilor diverşi asupra modificărilor acesteia. Această notă explicativă cuprinde;

281

factorii principali care determină activitatea întreprinderii pe parcursul perioadelor de gestiune curentă şi viitoare, precum şi politica de investiţii a acesteia (inclusiv în ceea ce priveşte dividendele), care permite susţinerea şi îmbunătăţirea atît a unor indicatori aparte, cît şi a celor generali ai activităţii întreprinderii;
sursele de finanţare a întreprinderii, politica “pîrghiêi financiare”, precum şi politica de gestiune a riscurilor;
capacităţile de producţie şi resursele întreprinderii, valoarea cărora nu este reflectată integral în bilanţul contabil;
modificările situaţiei în care funcţionează întreprinderea, luarea măsurilor corespunzătoare şi influenţa acestora asupra activităţii ei.

întreprinderile pot şă prezinte în raportul anual, dacă conducerea
consideră că aceasta va facilita utilizatorilor să ia decizii economice, informaţii suplimentare, de exemplu, raportul privind valoarea adăugată, mai ales în cazurile în care muncitorii şi funcţionarii constituie un grup considerabil de utilizatori.

Principii generale Prezentarea (imaginea)- obiectivă

Rapoartele financiare trebuie şă reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi
financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi al capitalului propriu al întreprinderii.
Aplicarea standardelor naţionale de contabilitate în reflectarea operaţiilor şi
evenimentelor economice cu publicarea suplimentară a informaţiei, asigură
prezentarea unor rapoarte financiare obiective. în acest scop vor fi. necesare
informaţii suplimentare, publicitatea cărora nu este prevăzută de standardele
naţionale de contabilitate.

Standardele naţionale de contabilitate sînt elaborate în aşa mod, încît
rapoartele financiare, fiind întocmite în baza acestora, trebuie să reflecte obiectiv
situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi al capitalului
propriu al întreprinderii şi astfel să se realizeze obiectivul pregătirii şi întocmirii
rapoartelor financiare.

Dacă pentru constatarea, prezentarea, evaluarea sau dezvăluirea unor poziţii nu există standardul naţional de contabilitate respectiv, obiectivitatea prezentării informaţiilor se asigură prin aplicarea unor metode speciale, admise spre utilizare, de politica de contabilitate, care garantează esenţialitatea, siguranţa, comparabilitatea şi accesibilitatea informaţiei.

Importanţa, veridicitatea, claritatea (inteligibilitatea) şi comparabilitatea sînt caracteristici calitative care asigură utilitatea informaţiilor prezentate pentru utilizatori în rapoartele financiare.

Continuitatea activităţii

La pregătirea rapoartelor financiare conducerea trebuie să aprecieze
activitatea întreprinderii în ceea ce priveşte posibilităţile funcţionării continue
a acesteia, adică capacitatea întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un
viitor previzibil. Rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza
principiului continuităţii, cu excepţia cazurilor în care conducerea are intenţia
să lichideze întreprinderea sau să reducă esenţial, dimensiunile activităţii ei
sau conducerea are temeiuri să considere realizarea acestei intenţii ca eventuală.
Dacă în cadrul acestei aprecieri, conducerea conchide că sînt posibile situaţii
sau premise care pot influenţa continuitatea activităţii întreprinderii, este necesar
ca aceste situaţii sau condiţii să fie dezvăluite. Dacă rapoartele financiare sînt
pregătite fără a ţine cont de principiul continuităţii activităţii întreprinderii,
este necesar să fie argumentată cauza întocmirii rapoartelor financiare fără
utilizarea acestui principiu. 282

înainte de a întocmi un oarecare raport financiar, conducerea este obligată să se determine, dacă principiul continuităţii este aplicabil întreprinderii şi să ia decizia respectivă. La luarea acestei decizii conducerea trebuie să ia în consideraţie toate informaţiile de care dispune pentru viitorul previzibil, ce cuprind, de regulă, un interval de timp de minimum 12 luni de la data de gestiune. în fiecare caz concret această decizie depinde de un şir de factori. Dacă întreprinderea anterior a fost rentabila şi a avut acces direct la resursele financiare, concluzia privind legalitatea mtocmirii raportului în baza principiului continuităţii poate fi făcută fără. o analiză detaliată. în celelalte cazuri conducerea trebuie să examineze o serie de factori ce ţin de rentabilitatea curentă şi previzibilă a întreprinderii, graficul de achitare a datoriilor şi sursele potenţiale ale finanţării de alternativă, anticipînd luarea deciziei privind posibilitatea utilizării principiului continuităţii.

Metoda calculării (specializarea exerciţiilor)m contabilitate

întreprinderea trebuie să-şi intocmescă rapoartele financiare, cu excepţia raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, conform principiului calculării (specializării exerciţiilor).

Conform principiului calculării, în contabilitate se determină activele,
datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile sînt constatate anume

x atunci cînd s-au produs (dar nu atunci cînd au fost încasate sau plătite mij îoacele ^băneşti), au fost reflectate în evidenţa contabilă şi au fost incluse în rapoartele financiare în perioada la care acestea se referă.

Aplicarea principiului calculării în contabilitate asigură constatarea tuturor rezultatelor operaţiilor şi evenimentelor în rapoartele financiare vizavi de perioada în care s-au produs. Cheltuielile sînt constatate în Raportul privind rezultatele financiare în bâza dependenţei directe între cheltuielile suportate şi veniturile obţinute pe articole aparte. Acest proces, numit, de obicei, concordanţa cheltuielilor şi veniturilor, presupune recunoaşterea simultană sau comună a veniturilor şi cheltuielilor, care rezultă direct şi concomitent din unele şi aceleaşi operaţii sau evenimente. De exemplu, tipurile diverse de cheltuieli care formează valoarea mărfurilor vîndute se constată odată cu constatarea veniturilor din vînzarea acestora. însă aplicarea principiului concordanţei nu admite recunoaşterea posturilor bilanţului contabil, care nu corespund definiţiilor activelor sau datoriilor.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se întocmeşte în baza datelor conturilor contabile. întreprinderea întocmeşte raportul fluxului mijloacelor băneşti din activitatea operaţională prin metodă directă, conform căreia se dezvăluie tipurile de bază ale încasărilor şiolăţilor băneşti. Informaţia obţinută prin aplicarea acestei metode poate fi utila la pronosticarea fluxurilor viitoare ale mijloacelor băneşti.

Politica de contabilitate

Pentru prezentarea obiectivă a informaţiilor în rapoartele financiare,
politica de contabilitate trebuie să fie dezvăluita de către întreprindere astfel,
încît conţinutul informaţiilor din rapoartele financiare să corespundă
prevederilor tuturor standardelor naţionale de contabilitate respective,,iar în
Cazul lipsei unor stipulaţii speciale, acestea trebuie să fie:

importanţe pentru luarea de către utilizatori a deciziilor economice;
veridice:

– să prezinte obiectiv rezultatele activităţii şi situaţia financiară a
întreprinderii;

283

– să reflecte esenţa economică a evenimentelor şi operaţiilor, dar nu pur şi simplu forma juridică a acestora;

neutre (obiective);
bazate pe principiul prudenţei, respectând principiul neutralităţii;
finalizate sub toate, aspectele;

c) comparabile cu informaţiile furnizate de alte întreprinderi din aceeaşi ramură;

d) clară.

Importanţa – posibilitatea influenţei asupra rezultatului deciziei luate.-Informaţiile pot să influenţeze luarea deciziei în cazul în care au o valoare previzională, sînt bazate pe legătura inversă şi sînt oportune. Valoarea previzională a informaţiilor semnifică utilitatea acestora la întocmirea planurilor de activitate a întreprinderilor.

Legătura inversă prevede confirmarea sau dezminţirea prognozelor anterioare.

Oportunitatea – prezentarea oportună a informaţiilor către utilizatori. Dacă la momentul potrivit informaţiile lipsesc, prezentarea ulterioară a acestora nu are importanţă la luarea deciziilor.

Autenticitatea .- prezentarea de informaţii veridice, uşor controlabile, avînd un caracter neutru.

Veridicitatea – gradul de adecvare la operaţiile şi procesele economice.

Verificabilitatea – posibilitatea confirmării informaţiei.

Neutralitatea – informaţiile ce ţin de contabilitate trebuie să reflecte obiectiv activitatea economică, indiferent de interesele unui anumit cerc de persoane.

Comparabilitatea – posibilitatea utilizatorilor de a compara indicatorii din rapoartele financiare ale unei întreprinderi concrete în diferite perioade de timp, precum şi cu rapoartele financiare ale altor întreprinderi pentru a releva tendinţele în modificarea situaţiei financiare şi rezultatelor activităţii întreprinderii.

Pentru ca utilizatorii să poată compara rezultatele activităţii şi modificările
situaţiei financiare a întreprinderii la expirarea unei perioade de timp, rapoartele
financiare trebuie să conţină informaţiile respective din perioadele de gestiune
anterioare. ” . .

Claritatea – însuşirea principală a informaţiilor conţinute în rapoartele financiare, constituie receptarea rapidă a acestora, fiind asigurată de posedarea de către utilizatori á cunoştinţelor suficiente privind büsinessul, activitatea economică şi contabilitatea. Gradul de nepregătire á unor utilizatori de a percepe unele noţiuni complicate nu poate servi drept obstacol pentru includerea în rapoartele financiare a unor informaţii complexe.

Politica de contabilitate reprezintă un sistem de principii, baze, reguli şi proceduri, acceptate de către conducerea întreprindem pentru ţinerea evidenţei contabile, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare. Standardele naţionale de contabilitate sînt elaborate în vederea realizării unui echilibru între relativitate şi autenticitate, claritate şi comparabilitate. în cazul lipsei unui standard concret, conducerea întreprinderii elaborează autonom metodele şi procedeele necesare şi le include în politica sa de contabilitate, asigurînd utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii utile. în acest caz conducerea examinează:

cerinţele şi regulile, stipulate în standardele naţionale de contabilitate privind problemele similare sau coordonate reciproc;
standardele naţionale de contabilitate aflate în curs de elaborare şi orice informaţii de altă natură, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;

c) metodele de determinare, constatare şi evaluare a activelor, datoriilor,

284

veniturilor şi cheltuielilor, stabilite In Bazele conceptuale de pregătire şi prezentare
a rapoartelor financiare. . ,

Esenţialitatea (importanţa relativă)

Esenţialitatea prezintă un factor important la luarea deciziilor privind necesitatea publicităţii informaţiilor, obţinute ca rezultat al unei operaţii sau eveniment concret, în rapoartele financiare sau în anexele la acestea. Postul care nu este suficient de esenţial şi este reprezentat prin suma totală în rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluit în anexe.

Esenţialitatea este legată de claritate şi gradul de exactitate a prezentării rapoartelor financiare. De exemplu, rapoartele financiare deseori sînt mai accesibile la rotunjirea cifrelor pînă la mii şan milioane lei. Rotunjirea datelor prezentate în informaţii se admite pînă la momentul cînd nu se încalcă principiul esenţialităţii.

Informaţiile sînt esenţiale, dacă omisiunea unor posturi sau calculul incorect al posturilor pot să influenţeze deciziile economice ale utilizatorilor, pe care le adoptă în baza rapoartelor financiare. Esenţialitatea depinde de mărimea posturilor sau erorilor, examinate în circumstanţe speciale de omisiune sau calcul greşit. Astfel, esenţialitatea este un criteriu’sau o restricţie, dar nu o caracteristică calitativă care demonstreză utilitatea informaţiilor.

Casarea

Activele şi datoriile nu se sting reciproc, cu excepţia cazurilor în caré stingerea este prevăzută sau permisă de standardele naţionale de contabilitate .

Articolele veniturilor şi cheltuielilor nu se sting reciproc, cu excepţia cazurilor în care:

stingerea reciprocă este prevăzută sau permisă de standardul naţional de contabilitate;
veniturile şi cheltuielile rezultate dintr-o operaţie sau eveniment identic sau similar, sînt neesenţiale, indiferent de faptul dacă acestea sînt reflectate separat sau în sumă cu alţi indicatori. Aceşti indicatori se însumează şi se reflectă fără scadenţe, dacă prezentarea lor reflectă la maximum esenţa operaţiei sau ajihui grup de operaţii sau evenimente similare..

La casarea veniturilor sau cheltuielilor întreprinderea trebuie să respecte principiul esenţialităţii, adică aceste sume urmează să fié dezvăluite în anexele la rapoartele financiare.

Reciprocitatea stingerii posturilor din bilanţul contabil sau raportul privind rezultatele financiare, cu excepţia cazurilor în care o asemenea stingere reflectă esenţa operaţiei sau evenimentului, reduce posibilitatea utilizatorilor de a înţelege operaţiile efectuate şi a estima fluxul viitor al mijloacelor băneşti ale întreprinderii. Activele se indica în rapoartele financiare fără rectificări valorice, de exemplu, rectificările pentru modificarea valorii hîrtiilor de valoare şi à rezervelor, pentru acoperirea datoriilor dubioase privind conturile debitorilor.

Venitul se evaluează la valoarea venală a sumelor băneşti primite sau aferente încasării, fără rabaturile de preţuri comerciale. întreprinderea efectuează şi alte operaţii care nu aduc venit, dar sînt Işgate de activitatea dé bază generatoare devenit. Rezultatele acestor operaţii sînt prezentate, în cazul în care acestea reflectă esenţa operaţiei sau evenimentului, prin compararea cheltuielilor cu veniturile respective, obţinute ca rezultat al uneia şi aceleeaşi operaţii sau eveniment. De exemplu:

a) profiturile şi pierderile posibile la scoaterea din uz a activelor curente şi pe termen lung se reflectă în rapoartele financiare prin scăderea din sumele încasate din yînzarea activului a valorii de bilanţ şi a cheltuielilor aferente

vînzării;

285

cheltuielile recuperate conform acordului cu terţii trebuie să fie corelate cu o compensaţie corespunzătoare;
articolele excepţionale sînt prezentate fără reflectarea în acestea a impozitului respectiv.

Veniturile şi cheltuielile, apărute în urma efectuării unui şir de operaţii
omogene, se includ în rapoartele financiare separat, de exemplu, profiturile şi
pierderile provenite din schimbul valutar. Profiturile şi pierderile ocazionale
privind operaţiile similare se includ în rapoartele financiare separat, dacă mărimea
lor, diversitatea sau sfera de extindere solicită o dezvăluire separată fie în
rezultatele provenite din activitatea obişnuită, fie sub formă de articole
excepţionale în conformitate cu cerinţele S.N.C. 18 “Venitul” şi S.N.C. 8
“Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările
în politica de contabilitate”.

Permanenţa prezentării

Prezentarea şi clasificarea articolelor din rapoartele financiare nu variază
de la o perioadă de gestiune la alta. ‘

Comparabilitatea informaţiei

în rapoartele financiare se publică toată informaţia comparabilă în raport
cu perioada precedentă, cu excepţia cazurilor în care standardele naţionale de
contabilitate admit sau prevăd alte reguli. Informaţiile din perioada precedentă
trebuie să fie prezentate în rapoartele financiare pe perioada de gestiune curentă
şi recalculate, dacă.aceasta este necesar pentru reflectarea obiectivă a acestora.

Structura rapoartelor financiare

Rapoartele financiare sînt prezentate de întreprinderi potrivit formularelor aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Pentru asigurarea unei clarităţi şi comparabilităţi a datelor din rapoartele financiare, este necesară furnizarea unor informaţii suplimentare publicate în anexe şi nota explicativă la rapoartele financiare. în acest caz este foarte important ca-rapoartele să cuprindă asemenea caracteristici cum sînt comparabilitatea şi esenţialitatea informaţiilor. Standardul de faţă prevede dezvăluirea (specificarea) tuturor articolelor în anexe şi nota explicativă la rapoartele financiare.

Prezentul standard nu cuprinde cerinţele faţă de publicitatea informaţiilor, prevăzute în celelalte standarde naţionale de contabilitate.

Rapoartele financiare ca document separat

Rapoartele financiare se disting şi se separă de aţţe informaţii în cazul cînd acestea se publică într-o singură ediţie, de exemplu, raportul anual şi prospectul de emisiuni.

Standardele naţionale de contabilitate sînt aplicabile numai rapoartelor financiare, nu şi altor informaţii prezentate în raportul anual sau în alt document. De aceea este important ca utilizatorii să facă distincţie între informaţiile pregătite în baza standardelor şi alte informaţii utile sau între informaţiile furnizate în raportul de audit (dacă acesta există) şi informaţiile de altă natura.

întreprinderile completează toate compartimentele fiecărui formular ăl rapoartelor şi anexelor la acestea:

a) denumirea, sediul, codul fiscal etc. ale întreprinderii raportoare;

b) indicaţia privind referirea rapoartelor financiare la o. anumită întreprindere
sau la un grup de întreprinderi;

data pregătirii raportului sau perioada de gestiune;
lista anexelor la rapoartele financiare;
genul de activitate;

f) forma de proprietate.

în cazul în care este necesară înţelegerea integrală a informaţiei
prezentate, trebuie să fie asigurată:

o valută unică de evaluare a indicatorilor rapoartelor financiare şi valuta în care acestea sînt prezentate; ‘
gradul de exactitate a informaţiei cifrice prezentate în rapoartele financiare, de exemplu, rotunjirea cifrelor pînă la mii, milioane etc.

Fluxul mijloacelor băneşti provenite din operaţiile în valută străină se
reflectă în valuta naţională a Republicii Moldova, în conformitate cu cursul
valutar la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.

Subdiviziunile structurale din străinătate ale întreprinderii
(întreprinderile-fiice, filialele, sucursalele etc.)întocmesc raportul privind fluxul
mijloapelor băneşti în valuta ţării în care se află. Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti este prezentat întreprinderii-mamă (principale) în valuta
naţională a Republicii Moldova, în conformitate cu cursul valutar mediu
ponderat pentru perioada de gestiune.

Data întocmirii raportului sau perioada de gestiune

Rapoartele financiare se prezintă trimestrial. în cazurile prevăzute de
legislaţia Republicii Moldova unele întreprinderi prezintă rapoartele financiare
cel puţin o dată pe an. în cazuri excepţionale, cînd se schimbă data pregătirii
raportului, întreprinderile prezintă rapoarte financiare pentru perioada care
este mai mare sau mai mică decît perioadă de gestiune stabilită. în acest caz
întreprinderea trebuie să dezvăluie:

a) cauza schimbării duratei perioadei de gestiune;

b) incomparabilitatea datelor din rapoartele financiare şi anexele la acestea
pe perioadele precedente şi de gestiune.

Data întocmirii raportului (ultima zi a perioadei de gestiune), de obicei, nu se schimbă de la o perioadă de gestiune la alta.

Limite temporale

Valoarea rapoartelor financiare scade, dacă utilizatorii nu pot să
beneficieze de informaţiile prezentate în cursul unei perioade optime de timp
din ziua întocmirii bilanţului contabil. întreprinderile prezintă rapoartele
financiare utilizatorilor şi le publică în termenele stabilite. Complexitatea
activităţii operaţionale a întreprinderii şi alţi factori nu trebuie să constituie
motivul prezentării întîrziate a raportului. întreprinderile care sînt obligate să
publice rapoartele financiare în conformitate cu legislaţia în vigoare, le publică
în termen de 6 luni din ziua încheierii perioadei de gestiune.

Conţinutul rapoartelor financiare

Bilanţul contabil

Bilanţul contabil este un raport privind situaţia patrimonială şi financiară
a întreprinderii la data de raportare.

Activele şi datoriile se subdivizează în bilanţul contabil în active şi datorii pe termen lung şi curente (pe termen scurt).

Activul trebuie să fie clasificat ca activ curent în cazurile în care acesta:

reprezintă o parte din- activitatea operaţională a întreprinderii şi este planificat spre comercializare sau consum în cazul derulării obişnuite a ciclului operaţional al întreprinderii;
este destinat, în principal, scopurilor comerciale sau unei perioade scurte şi planificat spre cornercializare.în curs de 12 luni de la data pregătirii raportului.

286

In celelalte cazuri activele trebuie să fie clasificate drept active pe termen lung.

Datoriile se consideră pe termen scurt în cazurile cînd acestea:

urmează să fie stinse la utilizarea mijloacelor băneşti încasate pe articolele considerate drept active curente;
urmează să fie stinse în decurs de 12 luni din momentul în care au apărut.

în celelalte cazuri datoriile se consideră datorii pe termen lung.

Datoriile pe termen lung, termenul de stingere ai cărora expiră cel mult peste 12 lüni, sînt trecute în categoria datoriilor pe termen scurt. Sumele acestor datorii, excluse din categoria celor pe termen lung, se înregistrează în anexele la bilanţul contabil.

Compensările reciproce între posturile de activ şi de pasiv ale bilanţului nu se admit. Unele sume ale unui post al bilanţului contabil nu trebuie să fie incluse în alte posturi sau generalizate fără indicaţiile respective.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova (anexa nr.l). Acesta cuprinde următoarele elemente principale:

active nemateriale (imobilizări necorporale);
active materiale (imobilizări corporale);
active financiare;
stocuri de mărfuri şi materiale;
conturile debitorilor privind operaţiile de comerţ şi alte operaţii;
investiţii financiare;
mijloace băneşti;

h) capital propriu;

i) datorii financiare;

j) conturile creditorilor privind operaţiile comerciale şi alte operaţii.

Informaţiile care urmează să fie dezvăluite (publicate) în anexa la bilanţul contabil

întreprinderea trebuie să asigure specificarea ulterioară a fiecărui post al bilanţului contabil conform caracterului acestuia. în acest caz sumele esenţiale vor fi dezvăluite separat pe sumele datoriilor creditoare şi creanţelor în privinţa întreprinderii-mamă (principale), întreprinderilor-fiice şi asociate, precum şi a altor părţi legate.

Reflectarea în bilanţ a activelor şi datoriilor pe termen scurt şi publicitatea sumelor totale ale acestora facilitează utilizatorii de rapoarte financiare să analizeze situaţia financiară a întreprinderii.

Bilanţul contabil incíude posturi separate pentru rezervele destinate cheltuielilor şi plăţilor viitoare. Rezervele sînt datorii care iţu-s determinate după suma şi oportunitatea achitării şi care pot fi evaluate numai la utilizarea unei scări largi de evaluare. Dacă rezerva presupune o datorie adevărată şi asigură cealaltă definiţie a pasivului, ea este pasiv chiar şi în cazul în care valoarea acesteia incă nu este determinată. Rectificările estimative, cape diminuează valoarea de bilanţ a activelor respective (de exemplu, rezerva privind datoriile dubioase) se descriu în unele normative drept “rezerve”. Asemenea posturi se prezintă, de obicei, da rectificare a valorii bilanţiere a activelpr. respective şi nu se clasifică drept rezerve. Posturile privind alte datorii, rezerve şi vărsăminte, cum sînt veniturile anticipate, rezervele şi impozitele amînate, trebuie să fie dezvăluite separat.

întreprinderile completează anexa la bilanţul contabil potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

287

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii-‘pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. La întocmirea lui se foloseşte metoda calculării (specializarea exercîţiilor).

Raportul privind rezultatele financiare contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozareâ activităţii viitoare a întreprinderii. Rezultatele diverselor tipuri de activităţi ale întreprinderii diferă între ele prin stabilitate, rişc şi previ’zibilitate. Publicitatea acestor articole este necesară pentru înţelegerea rezultatelor financiare obţinute în perioada de gestiune şi aprecierea rezultatelor viitoare.

Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova (anexa nr.2). în el se reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi articolele excepţionale, profitul net (pierderea) în perioada de gestiune.

Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi, care nu constituie nici activitate de investiţii, nici activitate financiară. De exemplu, veniturile din vînzarea stocurilor de mărfuri şi materiale, hîrtiilor de valoare pe termen scurt, amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.

Activitatea de investiţii reprezintă procurarea (achiziţionarea) şi vînzarea activelor pe termen lung.

Activitatea financiară este activitatea din care rezultă modificările mărimii şi structurii capitalului propriu şi împrumuturilor întreprinderii.

Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiile sau eventualităţile care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a întreprinderii şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau permanent. De exemplu, pierderile provocate de calamităţile naturale care n-au fost asigurate (în cazul cînd aceasta nu constituie un fenomen obişnuit), pierderile cauzate de perturbările politice, veniturile sub formă de compensare de asigurări de stat pentru pierderile suportate în urma calamităţilor naturale etc.

Informaţii prezentate, în anexa la raportul privind rezultatele financiare

întreprinderile completează anexa la raportul privind rezultatele financiare potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

în anexa la raportul privind rezultatele financiare sînt dezvăluite informaţii suplimentare privind profiturile şi pierderile, dividendele achitate sau planificate spre plată pe o acţiune etc.

Raportul privind circulaţia capitalului propriu

Raportul privind circulaţia capitalului propriu cuprinde date privind modificările capitalului propriu al întreprinderii grupat după cum prevede capitolul III “Capital propriu” al bilanţului contabil:

capital;
rezerve;
profit nerepartizat; 288

d) capital auxiliar.

întreprinderea întocmeşte raportul privind circulaţia capitalului propriu potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova (anexa nr.3).

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

întreprinderea trebuie să raporteze despre fluxul mijloacelor băneşti în conformitate cu prevederile S.N.C. 7 “Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti”.

Notă explicativă la rapoartele financiare Structura

Nota explicativă la rapoartelte financiare ale întreprinderii cuprinde:

informaţii privind corespunderea cu standardele naţionale de contabilitate;
informaţii privind dezvăluirea politicii de contabilitate;
analiza datelor conţinute în rapoartele financiare, fapt necesar pentru prezentarea obiectivă a acestora.

Nota explicativă la rapoartele financiare ale întreprinderii trebuie să cuprindă descrierea generală sau o analiză mai detaliată a sumelor reflectate în bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind circulaţia capitalului propriu, precum şi informaţii suplimentare care prezintă valoare pentru utilizatorii rapoartelor financiare.

Informaţii privind corespunderea rapoartelor financiare cu standardele naţionale de contabilitate

întreprinderile, ale căror rapoarte financiare sînt întocmite în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, trebuie să scoată în relief acest fapt. Dacă rapoartele financiare nu corespund, prevederilor cel puţin ale unui standard, acestea se califică drept necorespunzătoare standardelor naţionale de contabilitate.

în cazul în care nu este dezvăluită corespunderea rapoartelor financiare cu prevederile S.N.C, se reduc autenticitatea şi claritatea, exercitînd astfel o influenţă negativă asupra capacităţii utilizatorilor de a lua decizii economice. Faptul utilizării standardului naţional de contabilitate pînă la punerea în aplicare urmează, de asemenea, să fie dezvăluit.

Cînd întreprinderea nu respectă q prevedere sau mai multe prevederi ale
S.N.C, în informaţiile privind corespunderea trebuie să fie reflectate:

caracterul fiecărei abateri;
cauza fiecărei abateri;

c) aprecierea influenţei fiecărei abateri asupra indicatorilor şi situaţiei
financiare a întreprinderii, excluzînd cazurile în care este imposibilă realizarea
practică a acestui lucru.

Claritatea şi autenticitatea rapoartelor financiare lipsesc în cazul în
care utilizatorul este nevoit să corecteze un număr considerabil de articole ca
rezultat al abaterilor de la prevederile referitoare la considerarea, evaluarea
sau publicitatea informaţiilor conţinute într-un standard sau în mai multe
standarde. Aceasta se întîmplă şi în cazul abaterii unitare, care exercită o
influenţă notabilă asupra indicatorilor din rapoartele financiare. în aceste cazuri
rapoartele financiare se consideră drept necorespunzătoare standardelor naţionale
de contabilitate.

Metoda de întocmire a rapoartelor financiare acceptată greşit şi care nu corespunde prevederilor S.N.C. diminuează gradul de importanţă, autenticitate

289

şi comparabilitate a acestora. Ba nu poate fi corectată nici prin dezvăluirea
politicii financiare utilizate, nici cu ajutorul anexelor sau a materialelor
explicative. .

Pentru prezentarea obiectivă a informaţiilor, activele, datoriile, veniturile
şi cheltuielile sînt recunoscute şi evaluate în conformitate cu prevederile S.N.C.
Abaterile de la o cerinţă sau de la mai multe cerinţe sînt dezvăluite uneori în
informaţiile privind corespunderea S.N.C, după cum este menţionat în
paragraful 70 al prezentului stantard. Informaţiile, pregătite în mod calificat,
privind corespunderea cü S.N.C. nu corectează necorespunderea propiu-zisă.
în aceste cazuri rapoartele financiare nu reflectă obiectiv situaţia financiară,
indicatorii financiari şi fluxul mijloacelor băneşti ale întreprinderii.

Politica de contabilitate

Compartimentul care conţine nota explicativă la rapoartele financiare
“Politica de contabilitate” trebuie să cuprindă:

a) baza (sau bazele) de evaluare, folosită la pregătirea rapoartelor financiare;

b) descrierea metodei concrete care este importantă pentru prezentarea
obiectivă a rapoartelor financiare;

c) indicaţii privind neintroducerea modificărilor în politica de contabilitate,
dacă acestea n-au fost introduse.

Fiind o completare a politicii de contabilitate, utilizată în rapoartele financiare, este important a cunoaşte baza (bazele) evaluării folosite (Valoarea de intrare, valoarea curentă, valoarea realizabilă, valoarea scontată), fapt menţionat în rapoartele financiare. Aceste metode sînt identice în multe privinţe cu principiile continuităţii şi calculării în evidenţa contabilă, deoarece acestea constituie temelia,’conform căreia se întocmesc rapoartele financiare. Deosebirea constă în faptul că în unele circumstanţe se face opţiunea între bazele evaluării. La utilizarea în rapoartele financiare nu numai a unei metode de evaluare, de exemplu, în cazul cînd se reevaluează numai anumite active extracirculante, este suficient de a indica categoriile activelor şi pasivelor, faţă de care esté aplicată acea sau altă metodă de evaluare.

. La soluţionarea problemei privind necesitatea dezvăluirii unei politici concrete de contabilitate, conducerea porneşte, în primul rînd, de la raţionalitatea sau iraţionalitatea relevării acesteia, adică dezvăluirea va contribui sau va complica aprecierea riscului, posibilităţilor şi fluxurilor viitoare ale mijloacelor băneşti ide întreprinderii de către utilizatori. Orice politică de contabilitate promovată de întreprindere trebuie să cuprindă ca minimum:

metode de constatare (recunoaştere) a venitului;
politica consolidării;
întreprinderi mixte şi asociate (contopirea întreprinderilor);
metode de evaluare a activelor;
constatarea (recunoaşterea) activelor materiale şi nemateriale şi uzura (amortizarea) acestora;
capitalizarea cheltuielilor pentru împrumuturi (credite) şi altor cheltuieli;
contracte de construcţie;

h) investiţii;

i) instrumente financiare;
j) chiria;

k) cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice, lucrări de experimentare şi proiectare;

1) stocuri de mărfuri şi materiale; m) impozite, inclusiv cele amînate; n) rezerve;

o) cheltuieli de pensii, asigurări şi alte cheltuieli privind plata indemnizaţiilor personalului;

p) schimbul valutelor străine şi hedgingul;

q) determinarea;tipului de activitate, segmentării geografice şi bazelor repartizării cheltuielilor între segmente;

r) contabilitatea inflaţiei;

s) subvenţiile guvernamentale.

Pentru fiecare întreprindere concretă există un şir de operaţii, care, după părerea utilizatorilor, trebuie să fie dezvăluite suplimentar. De exemplu, se prevede că toate întreprinderile private (particulare) trebuie să dezvăluie politica de contabilitate privind impozitele pe venit, inclusiv cele anulate şi activele fiscale, în mod analog, politica de contabilitate urmează să fie corelată cu fiecare post semnificativ din bilanţul contabil (pe fiecare perioadă), în multe cazuri pentru constatarea venitului. La efeetuarea de către întreprindere a unor operaţii considerabile peste hotare sau a tranzacţiilor în valută străină, este necesară publicitatea metodelor politicii de contabilitate pentru constatarea profiturilor şi pierderilor, obţinute ca rezultat al schimbului valutar şi hedgingul profiturilor şi pierderilor accidentale similare. în rapoartele financiare consolidate politica de contabilitate privind determinarea fondului comercial (goodwilul) şi a cotei minorităţii la excluderea profiturilor din interiorul grupelor este fundamentul pentru înţelegerea integrală a informaţiilor furnizate.

Politica de contabilitate poate avea o mare importanţă chiar şi în cazul
în care sumele indicate pentru perioada de gestiune curentă şi cea precedentă
nu sînt esenţiale. De exemplu, politica de contabilitate privind capitalizarea
ratei dobînzii la activele care se constituie autonom poate să prezinte valoare,
dacă o atare activitate se planifica în viitor, chiar şi în cazul în care dobînda nu
a fost capitalizată pe perioada curentă. Este acceptabilă, de asemenea, publicitatea
politicii de contabilitate care nu este afectată de S.N.C. existente, dar este
acceptată şi aplicată în conformitate cu paragraful 25 al prezentului standard.

291

INFORMAŢII FINANCIARE PRIVIND SECTOARELE ( conform SNC14)

Definiţii

în prezentul standard noţiiunile utilizate semnifică:

Sector industrial – parte componentă distinctă a întreprinderii, care fabrică anumite tipuri de produse sau prestează anumite servicii, în special, organizaţiilor terţe. In calitate de sectoare pot fi întreprinderile-fiice, filialele şi alte subdiviziuni structurale cărora le pot fi repartizate de la întreprindere, în ansamblu, active, venituri şi cheltuieli:

Sector geografic – parte componentă distinctă a întreprinderii care desfăşoară activitate economică intr-o singură ţară sau în mai multe ţări în cadrul unei anumite zone geografice.

Venit sectorial – venit provenit nemijlocit din activitatea sectorului sau o anumită parte din venitul întreprinderii rezultat din operaţiile cu terţii şi cu alte sectoare ale acestei întreprinderi, care poate fi repartizată între sectoare proporţional bazei stabilite.

Cheltuieli sectoriale – cheltuieli direct atribuibile unui sector sau o anumită parte a cheltuielilor întreprinderii care poate fi repartizată între sectoare proporţional bazei stabilite.

Informaţii fiananciare privind sectoarele

Informaţia sectorială nu prevede tratarea sectoarelor în calitate de întreprinderi independente sau compararea sectoarelor identice ale diverselor întreprinderi din aceeaşi grupa.

întreprinderea stabileşte în mod independent criteriile de determinare a sectoarelor industriale şi geografice, de repartizare a veniturilor şi cheltuielilor între sectoare. Publicitatea informaţiei privind anumite criterii va permite utilizatorilor de rapoarte. financiare să înţeleagă” mai bine datele totale privind activitatea întreprinderii cu mai multe profiluri şi să evalueze perspectivele de viitor ale acesteia.

Caracteristica şi criteriile de determinare a sectoarelor

La determinarea sectoarelor industriale se iau în considerare atîţ factorii de bază, cît şi cei adiţionali. Factorii de bază sînt: nivelul de rentabilitate, identitatea şi deosebirea dintre tipurile de produseşi de activităţi, disponibilităţile de riscuri şi perspectivele de sporire a volumului producţiei şi de extindere a activităţii, importanţa relativă a sferelor de producţie şi marketing în cadrul întreprinderii ca

292

un tot întreg. Factorii adiţionali reprezintă cerinţele reglementare (stabilite de legislaţie) şi cele specifice (de exemplu, în sferele bancară şi de asigurări). în afară de

aceasta, la determinarea sectoarelor industriale este necesar a lua în considerare interdependenţa activităţilor desfăşurate de întreprindere. în calitate de sectoare industriale distincte nu pot fi acceptate astfel de activităţi ale întreprinderii care într-o măsură considerabilă sînt integrate şi interdependente. Aceste criterii nu sînt obligatorii la determinarea sectoarelor geografice.

Grupele organizatorice, cum.sînt subdiviziunile, mtreprinderile-fiice sau filialele, create, de obicei, de conducere, corespund deseori unor sectoare distincte ale mtreprinderii cu multe profiluri, simplificînd astfel informaţiile sectoriale prezentate în rapoartele financiare. Acolo, unde aceste grupuri lipsesc, rapoartele financiare sectoriale vor necesita regruparea datelor privind activitatea mtreprinderii.

Hfc în calitate de criterii la determinarea sectorului geograf ic se utilizează sediul unităţii de producţie şi/sau al pieţelor de desfacere a producţiei. Activitatea economică a mtreprinderii pe piaţa internă se consideră, de obicei, ca un sector geografic distinct.

în afară de criteriile specificate în paragrafele 7 şi 9 la determinarea sectorului industrial sau geografic este raţional a se ţine cont de principiul eşenţialităţii, pentru a limita numărul de sectoare pînă la un număr acceptabil. Componenta întreprinderii poate fi considerată sector industrial sau geografic, dacă însumează 10% din încasările consolidate, beneficiul din activitatea economică sau din toate activele, deşi asemenea criterii determinate cantitativ nu constituie unicul factor la determinarea sectoarelor.

Prezentarea informaţiilor financiare sectoriale

Sectoarele industriale şi geografice sînt utilizate drept bază pentru prezentarea informaţiei sectoriale privind activitatea economică. întreprinderea prezintă informaţii întocmite pe două baze, dacă ambele sînt aplicabile activităţii de producţie a acesteia.

întreprinderea prezintă informaţii asupra activităţii sale pe fiecare sector industrial şi indică componenţa fiecărui sector geografic.

Informaţia financiară se prezintă: _

privind sectoarele industriale – pe grupe de produse şi servicii interdependente şi/sau pe grupe de beneficiari (clienţi);
privind sectoarele geografice – la sediul unităţii de producţie, şi/sau al pieţelor de desfacere.

• ■

Conţinutul informaţiilor sectoriale

Informaţia financiară sectorială cuprinde date privind activele, veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale fiecărui sector.

– Activele sectorului cuprind toate activele nemateriale şi materiale, utilizate în activitatea operaţională a acestuia în scopul obţinerii unui avantaj (profit) economic. Activele care sînt comune pentru două sau mai multe sectoare se repartizează între acestea proporţional bazei stabilite.

Datoriile nu se contabilizează pe sectoare şi nu se repartizează între ele, deoarece acestea sînt atribuibile întreprinderii în ansamblu.

293

Sectoarele obţin venit, de regulă, din operaţiile cu terţii. în unele cazuri operaţiile se pot. efectua între sectoare. Venitul din vînzări şi alte venituri operaţionale între sectoare nu pot fi determinate întotdeauna în baza principiului părţilor independente. De aceea se recomandă a se indica principiile şi metodele de determinare a unor asemenea venituri şi preţuri în cazul vînzărilor între sectoare (de exemplu, “valoarea venală”, “costul”, “preţul de piaţă diminuat cu un rabat”).

Veniturile şi cheltuielile întreprinderii în ansamblu se atribuie sectorului:

a) direct, cînd acestea pot fi determinate pentru un sector concret;

b) indirect, cînd acestea nu pot fi determinate în mod direct. în acest caz ele se
repartizează pe sectoare proporţional bazei stabilite. Articolele generale, cum sînt
cheltuielile generale şi de administraţie ale întreprinderii-mamă nu se repartizează
pe sectoare aparte, ci se reflectă separat în rapoartele financiare consolidate.

17. Rezultatul financiar al sectorului se determină ca diferenţa dintre venitul şi cheltuielile acestuia şi, de regulă, reflectă beneficiul (pierderea) din activitatea operaţională. în rezultatul sectorial nu se includ:

a) venitul din dobînzi şi cheltuielile privind plata dobînzilor, cu excepţia
cazurilor în care activitatea sectorului este de natură financiară prin esenţa sa;

b) impozitul pe venit, cota-parte minoritară, articolele excepţionale.

Publicitatea informaţiilor

Informaţia financiară privind sectoarele se dezvăluie:

în anexele la rapoartele financiare ale întreprinderii sub aspectul diverselor sectoare industriale şi geografice, în care aceasta funcţionează;
în rapoartele financiare consolidate în cazurile în care se prezintă ca rapoarte financiare ale companiei-mamă, precum şi ca rapoarte consolidate;
în rapoartele întreprinderilor-f iice în cazurile în care acestea se publică. Dacă rapoartele financiare ale întreprinderilor-fiice nu se publică, inf ormaţia sectorială se prezintă în conformitate cu punctele a) şi b) ale paragrafului 18

Pe fiecare sector este necesar să se prezinte următoarea informaţie:

descrierea activităţii fiecărui sector industrial şi a componenţei fiecărui sector geografic;
venitul din vînzări sau alte venituri operaţionale cu delimitarea venitului obţinut de la terţi şi de la alte sectoare ale întreprinderii respective;

c) rezultatul financiar (profit sau pierdere);

d) activele utilizate ale sectorului, exprimate sau /sub formă bănească
sau/ sub formă de dobînzi din activele consolidate.

e) baza politicii intersectoriale a preţurilor;

f) modificările în determinarea sectoarelor şi în politica de contabilitate,
aplicată la pregătirea informaţiei sectoriale, cauzele acestora şi consecinţele în
expresie valorică.

întreprinderea poate să publice, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la activitatea sectorului, de exemplu:

– mărimea venitului obţinut de fiecare sector din investiţii, contabilizat potrivit metodei echivalenţei;

cota-parte minoritară (dobînzile de participare minoritare);
rezultatul excepţional;
uzura mijloacelor fixe, epuizarea resurselor naturale care nu pot fi restabilite, amortizarea activelor nemateriale;

294

cheltuielile pentru lucrări dé cercetare, dezvoltare, experimentare;
investiţiile capitale;

– informaţiile de natură nefinanciară (de exemplu, numărul de salariaţi în fiecare sector).

CHELTUIELI PRIVIND ÎMPRUMUTURILE

( conform SNC 23 )

Definiţii

In prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

împrumuturi – credite bancare şi împrumuturi primite de întreprindere de la alte persoane juridice şi fizice pe o anumită perioadă şi pentru o anumită plată;

Cheltuieli de împrumut – cheltuieli pentru plata dobînzilor şi/sau alte cheltuieli suportate de întreprindere în legătură cu primirea mijloacelor împrumutate;

Activ calificat – activ care necesită în mod obligatoriu o lungă perioadă de creare si pregătire spre utilizare, conform destinaţiei, sau spre vînzare;

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut – procesul de includere a cheltuielilor de împrumut în valoarea de bilanţ a activului calificat;

Overdraft bancar – tip de credit bancar primit de întreprindere prin emiterea cecului sau a dispoziţiei de plată în suma care depăşeşte soldul de mijloace în contul ei de decontare; condiţiile creditului privind overdraftul sînt stipulate la deschiderea contului şi acesta nu poate să depăşească suma fixată. —6. Cheltuielile de împrumut cuprind:

a) dobînzile privind împrumuturile pe termen scurt şi pe termen lung, inclusiv
overdraf tul bancar; .

amortizarea reducerilor (scontului) sau premiilor privind împrumuturile;
amortizarea altor cheltuieli ce ţin de primirea împrumuturilor;

plăţile financiare aferente chiriei finanţate în conformitate cu S.N.C. 17 “Contabilitatea chiriei”;
diferenţele de curs generate de împrumuturile în valută străină şi considerate drept corecţii ale cheltuielilor aferente plăţii dobînzilor.

Activele calificate cuprind:

295

a) stocurile de mărfuri şi materiale care necesită o perioadă îndelungată de
creare şi pregătire spre utilizare, conform destinaţiei, sau spre vînzare;

mijloacele fixe care necesită o lungă perioadă de producţie sau construcţie;
proprietatea investiţională
cheltuielile capitalizate privind contractele de construcţie;
cheltuielile.capitalizate privind lucrările de proiectare şi experimentare;
activele nemateriale creşte de întreprindere.

In componenţa activelor calificate nu se includ:

stocurile de mărfuri şi materiale produse în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sau obţinute în cantităţi mări în mod repetitiv în cursul unei perioade scurte de timp;

b) activele care sînt gata spre a fi utilizate conform destinaţiei sau vîndute
în momentul achiziţionării acestora;

c) investiţiile, cu excepţia proprietăţii investiţionale.

Cheltuieli de împrumut-abordare recomandată de prezentul standard

Cheltuielile de împrumut se consideră drept cheltuieli în acea perioadă de gestiune, în care au fost suportate de întreprindere, indiferent de destinaţia specială şi de utilizarea efectivă a împrumuturilor primite. Contabilizarea acestor cheltuieli se efectuează în conformitate cu prevederile S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.

Cheltuieli de împrumut-abordare alternativă admisibilă

Constatare

Cheltuielile de împrumut se capitalizează, adică se includ în valoarea de bilanţ a activelor calificate. Capitalizarea acestor cheltuieli se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

cheltuielile de împrumut sînt legate nemijlocit de achiziţionarea, construcţia sau producţia activului calificat;
există o certitudine justificată că activul calificat creat sau achiziţionat, în valoarea căruia se includ cheltuielile de împrumut, va aduce în viitor avantaje economice întreprinderii; .

c) cheltuielile de împrumut suportate efectiv pot fi determinate cu exactitate.
Cheltuielile de împrumut care nu corespund condiţiilor sus-numite se consideră

drept cheltuieli în acea perioadă de gestiune, în care au fost suportate de întreprindere, în.conformitate cu paragraful 9 al prezentului standard.

296

Cheltuieli de împrumut supuse capitalizării

Capitalizării sînt supuse numai acele cheltuieli de împrumut care puteau fi evitate, dacă nu ar fi fost realizate investiţii capitale în activul calificat. Mărimea cheltuielilor de împrumut capitalizate se determină în funcţie de destinaţia specială a împrumuturilor primite.

– Dacă întreprinderea primeşte împrumuturi special pentru achiziţionarea,
construcţia sau producţia unui anumit activ,.suma cheltuielilor de împrumut
supusă capitalizării reprezintă cheltuielile de împrumut efective suportate de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune cu minusul oricărui venit obţinut
din utilizarea provizorie a acestor împrumuturi în alte scopuri pînă la investirea
lor în activul calificat. –

Cînd întreprinderea primeşte împrumuturi generale pentru desfăşurarea activităţii sale, care ulterior se utilizează pentru achiziţionarea, construcţia sau producţia activului calificat, suma cheltuielilor de împrumut capitalizate se determină prin înmulţirea ratei de capitalizare la mărimea investiţiilor capitale realizate în activul respectiv. Rata de capitalizare se calculează ca mărimea medie ponderată a cheltuielilor privind împrumuturile nestinse în cursul perioadei de gestiune, cu excepţia împrumuturilor primite nemijlocit în scopul achiziţionări^ construcţiei sau producţiei unui activ concret.

Rata de capitalizare poate fi determinată atît pentru o grupă integrală (compania principală şi întreprinderile-fiice ale acesteia), cît şi pentru fiecare întreprindere-fiică, dacă aceasta primeşte în mod independent împrumuturi şi poartă răspundere pentru utilizarea şi stingerea acestora.

-. Suma cheltuielilor de împrumut capitalizată în perioada de gestiune nu trebuie să depăşească suma efectivă totală a cheltuielilor de împrumut suportate în această perioadă.

Dacă valoarea de bilanţ sau valoarea definitivă presupusă a activului calificat depăşeşte suma de recuperare a acestuia sau valoarea realizabilă netă, suma de depăşire (diferenţa) se anulează parţial sau integral în funcţie de tipurile activelor . calificate în’ conformitate cu prevederile S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”, 9 “Contabilitatea cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice şi lucrări de proiectare şi experimentare”, 13 “Contabilitatea activelor nemateriale”, 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut pentru activele calificate se efectuează de la începutul realizării:

a) investiţiilor capitale în activul respectiv;

b) cheltuielilor de împrumut;

c) activităţii necesare privind crearea activului şi pregătirea^ acestuia spre
utilizarea presupusă sau spre vînzare.

297

Investiţiile capitale în activul calificat cuprind:

a) cheltuielile aferente plăţii mijloacelor băneşti, utilizării altor active sau apariţiei
datoriilor pentru care se calculează dobînzi;

b) cheltuielile de împrumut capitalizate în perioada precedentă.
Mărimea investiţiilor capitale în baza cărora se determină cheltuielile de

împrumut capitalizate se diminuează cu suma subvenţiilor primite, aferente activelor respective şi contabilizate în conformitate cu S.N.C. 20 “Contabilitatea subvenţiilor de.stat şi publicitatea asistenţei de stat”.

Activitatea necesară pentru crearea activului şi pregătirea acestuia spre utilizarea presupusă sau spre vînzare cuprinde:’. ,

procurarea, producţia sau construcţia activului calificat;
activitatea tehnică sau administrativă, inclusiv activitatea premergătoare începerii producţiei sau construcţiei, de exemplu, activitatea legată de primirea autorizaţiei pentru construcţie;
păstrarea stocurilor de mărfuri şi materiale, considerată ca o parte necesară a procesului de creare şi pregătire a acestuia, spre utilizare după destinaţie sau spre vînzare, de exemplu, păstrarea vinurilor brute în decursul unei perioade îndelungate de timp pentru producţia vinurilor de calitate superioară, şampaniei etc.

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut continuă în perioada suspendării producţiei sau construcţiei activului calificat din cauze naturale, caracteristice unei zone geografice concrete. De exemplu, capitalizarea cheltuielilor de împrumut continuă în cazul suspendării provizorii a construcţiei podului din cauza nivelului înalt al apei, cu condiţia că un atare nivel al apei constituie un fenomen obişnuit într-o anumită perioadă a anului. ‘

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut trebuie să fie suspendată în cazul în care încetează pe o perioadă îndelungată de timp activitatea necesară pentru crearea activului şi pregătirea acestuia spre utilizare după destinaţie sau spre vînzare. De eXemplu, cheltuielile de împrumut nu se capitalizează, dacă nu este începută sau dacă este suspendată pe o perioadă îndelungată de timp producţia/construcţia activului calificat, cu excepţia cazurilor prevăzute în paragraful 19 al prezentului standard.

Capitalizarea cheltuielilor de împrumut încetează în cazul în care activitatea de bază privind crearea activului calificat şi pregătirea acestuia spre utilizare după destinaţie sau spre vînzare este încheiată. Activul se consideră terminat (gata spre a fi utilizat sau vîndut) în cazul în care producţia sau construcţia fizică a acestuia este încheiată, deşi activitatea administrativă curentă şi lucrările legate de finisarea suplimentară nesemnificativă, la comanda cumpărătorului sau arendaşului, pot încă să continue.

298

în cazul în care a luat şfîrşit lucrul de pregătire a unor părţi distincte ale activului calificat şi fiecare parte poate să fie utilizată separat, iar lucrările privind alte părţi ale activului continuă, capitalizarea cheltuielilor de împrumut pentru fiecare parte încheiată a activului încetează, iar pentru părţile neterminate continuă.

. Dacă unele părţi încheiate ale activului calificat nu pot fi utilizate pînă la încheierea tuturor celorlalte părţi constitutive ale acestuia, capitalizarea

–

CONTRACTELE DE CONSTRUCŢIE

( conform SNC 11 )

Definiţii

Noţiunile utilizate în prezentul standard semnifică:

Contract de construcţie (în continuare “contract”) – contract încheiat între antreprenor şi beneficiar pentru construcţia unui obiect distinct sau a unui grup de obiecte, care sînt strîns interconexate şi interdependente conform condiţiilor

299

c) veniturile, consumurile şi cheltuielile de antrepriză se determinări se constată pe fiecare obiect în parte.

Grupul de contracte cu unul sau cu mai mulţi beneficiari se consideră contract unic în cazul în care:

pentru grupul de contracte se întocmeşte o documentaţie unică de proiect şi deviz (deviz general);
contractele sînt strîns legate între ele şi constituie o parte a unui proiect pentru care se determină sumele totale ale veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor;

c) contractele se execută concomitent sau într-o succesiune continuă.

Componenţa şi măsurarea venitului aferent contractului de antrepriză

Venitul aferent contractului de antrepriză include:

suma iniţială a venitului;
suma veniturilor rezultată din modificări şi reclamaţii;
suma venitului sub forma plăţilor de stimulare;
alte venihiri recuperate de beneficiar conform clauzelor contrachilui. Suma iniţială a venitului aferent contractului de antrepriză reprezintă

suma venitalui stipulată în contract la încheierea acestuia între antreprenor şi beneficiar. în procesul executării contractului mărimea iniţială a venitului poate să se schimbe în urma modificărilor, reclamaţiilor şi plăţilor de stimulare.

-44. Suma venitului rezultată din modificări este inclusă în venitul aferent contractului de antrepriză în cazul în care:

beneficiarul şi antreprenorul au căzut de acord asupra modificării;
mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.

-42-.- Suma venitului rezultată din reclamaţii se include în venind aferent contractului de antrepriză în cazul în care:

a) reclamaţiîle înaintate sînt recunoscute de beneficiar sau adjudecate spre
percepere de instanţele judecătoreşti;

b) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.

-*43. Suma plăţilor de stimulare se include în venind aferent contractului de antrepriză în cazul în care:

aceasta poate fi determinată cu certitudine;
clauzele stipulate în contract sînt respectate.

14. Suma altor venituri recuperate de către beneficiar conform clauzelor contractului se include în venitul de antrepriză în cazul în care:

300

aceasta poate fi determinată cu certitudine;
beneficiarul şi antreprenorul au căzut de acord asupra acestor clauze.

în componenţa venitailor de antrepriză nu se includ sumele încasate în

numele persoanelor terţe, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările totale primite de către antreprenor, din însărcinarea persoanelor terţe, dinvînzarea mărfurilor (producţiei) acestora, întrucît aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al antreprenorului şi nu influenţează capitalul propriu al acestuia.

16. ‘Venitul de antrepriză se măsoară la valoarea venală a recuperării primite sau care urmează a fi primită cu scăderea rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de antreprenor.

Componenţa şi măsurarea consumurilor şi cheltuielilor aferente contractului de antrepriză

în procesul executării contractelor de construcţie se disting consumuri şi cheltuieli aferente contractului de antrepriză.

Consumuri aferente contractului de antrepriză

Consumurile aferente contractului de antrepriză includ:

consumurile directe;
consumurile indirecte de producţie;
consumurile generale aferente contractului;
alte consumuri recuperate de beneficiar potrivit clauzelor contractului, -l*. Consumuri directe sînt consumurile ce ţin nemijlocit de executarea

lucrărilor prevăzute de un contract de antrepriză concret şi incluse direct în cosml acestora. Consumurile directe includ:

consumurile de materiale utilizate la executarea contractului de antrepriză concret (valoarea materialelor de construcţie şi pieselor, combustibilului, energiei electrice, aburilor, apei, aerului comprimat şi a altor feluri de resurse materiale);
consumurile pentru retribuirea muncii, care cuprind salariul de bază şi cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii calculate personalului de producţie (muncitorilor), care execută nemijlocit lucrări prevăzute de contractul de antrepriză;
contribuţiile pentru asigurările sociale calculate la salariul personalului de producţie;
plata pentru arenda mijloacelor fixe şi închirierea utilajului, utilizate nemijlocit la executarea unui contract concret;
uzura şi consumurile aferente întreţinerii mijloacelor fixe (utilajului, maşinilor şi mecanismelor de construcţie), utilizate nemijlocit la executarea unui contract concret;
consumurile pentru proiectări şi asistenţa tehnică legate nemijlocit de un contract concret;

301

g) uzura şi consumurile pentru întreţinerea şi reparaţia, transferul
construcţiilor provizorii (care nu sînt prevăzute în lista de titluri), instalaţiilor,

302

utilajului şi materialelor în cadrul unui sector sau de pe un sector pe altul, precum şi pentru transportarea materialelor de la depoziml de lîngă obiect pînă la locul de utilizare a acestora;

h) consumurile prevăzute de deviz pentru operarea rectificărilor, precum şi
pentru executarea lucrărilor cu termen de garanţie, inclusiv consumurile privind
crearea rezervei pentru deservirea cu garanţie;

i) consumurile aferente acţiunilor în justiţie şi reclamaţiilor recunoscute
de beneficiar. în cazul nerecunoaşterii de către beneficiar a reclamaţiilor
înaintate aceste consumuri se constată drept cheltuieli ale perioadei;

j) dobînzile şi alte consumuri privind creditele şi împrumuturile aferente nemijlocit unui contract de antrepriză concret, capitalizate în conformitate cu S.N.C. 23 “Cheltuielileprivindîmprumumrile”;

k) amortizarea activelor nemateriale, utilizate nemijlocit la executarea unui contract concret;

1) alte consumuri directe aferente nemijlocit unui contract concret.

Consumuri indirecte de producţie sînt consumurile aferente întreţinerii şi exploatării maşinilor, mecanismelor şi utilajului, care deservesc cîteva contracte de antrepriză în cursul perioadei de gestiune, dar care nu pot fi incluse direct în consumurile aferente contractului de antrepriză concret.

Din acestea fac parte:

consumurile privind retribuirea muncii, care cuprind salariul de bază şi cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii muncitorilor încadraţi la exploatarea şi deservirea maşinilor, mecanismelor şi utilajului (maşiniştilor, mecanicilor şi altor specialişti în domeniul conducerii şi deservirii maşinilor şi mecanismelor), precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale din aceste sume;
consumurile pentru energie electrică, combustibil, materiale lubrifiante şi auxiliare (de exploatare), consumate de aceste maşini, mecanisme şi utilaje;
uzura maşinilor, mecanismelor şi utilajului care deservesc cîteva contracte de antrepriză;

plata curentă de arendă pentru utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului arendate, care deservesc cîteva contracte de antrepriză;
consumurile pentru deservire tehnică, diagnosticare şi efectuarea tuturor felurilor de reparaţie a maşinilor, mecanismelor şi utilajului (în cazul creării rezervei pentru reparaţia maşinilor, mecanismelor şi utilajului – se reflectă suma rezervelor create în aceste scopuri);

f) consumurile pentru întreţinerea căilor ferate şi auto;

g) alte consumuri pentru întreţinerea şi exploatarea maşinilor,
mecanismelor şi utilajului care deservesc cîteva contracte de antrepriză.

Consumurile indirecte de producţie efective se repartizează la finele perioadei de gestiune pe contracte concrete şi alte direcţii proporţional

numărului de maşină – schimburi (maşină-ore)- lucrate de fiecare grup (tip) de maşini şi mecanisme sau printr-o altă metodă, stabilită de antreprenor.

303

Consumuri generale aferente contractului de antrepriză sînt consumurile ce ţin de dirijarea, organizarea şi deservirea contractului în ansamblu pe întreprindere şi sectoarejile producţiei de bază şi care nu pot fi incluse direct în consumurile aferente contractului de antrepriză concret.

Consumurile generale aferente contractului includ:

1. Consumuri generale şi administrative:

1.1. consumurile pentru retribuirea muncii care cuprind salariul de bază şi
cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii personalului economic şi de
conducere al întreprinderii, precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale
din aceste sume;

consumurile pentru întreţinerea laboratoarelor de producţie;
consumurile de reprezentanţă şi de deplasare;

uzura şi consumurile pentru reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţie administrativ-gospodărească;
consumurile pentru întreţinerea consiliului de directori şi comisiei de revizie (pentru societăţile pe acţiuni (S.A.)), inclusiv retribuirea muncii membrilor acestora cu contribuţiile pentru asigurări sociale;
uzura, consumurile pentru întreţinerea şi exploatarea clădirilor, construcţiilor speciale, tehnicii de calcul, transportului auto propriu şi arendat, utilizate de către personalul administrativ-economic;
consumurile pentru procurarea rechizitelor de birou, formularelor de documente, registre contabile şi rapoarte financiare, publicaţiilor periodice, necesare în scopuri de producţie şi gestiune;
consumurile pentru plata serviciilor prestate de organizaţiile terţe privind gestiunea producţiei;
consumurile pentru întreţinerea pazei departamentele (inclusiv cea militarizată) a clădirilor cu destinaţie administrativ-gospodărească, precum şi pentru plata serviciilor similare prestate de paza extradepartamentală;

1.10. consumurile pentru plata serviciilor bancare, de Consulting,
informaţionale, de audit etc;

1.11. alte consumuri administrativ-gospodăreşti.

2. Consumurile pentru deservirea lucrătorilor din construcţie:

consumuri pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor;
consumuri pentru asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice şi de trai;
consumuri pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii.

3. Alte consumuri generale de antrepriză:

3.1. plăţi aferente asigurărilor obligatorii în conformitate cu modul stabilit de legislaţia de asigurare a bunurilor organizaţiei de construcţii, precum şi a unor categorii de lucrători ocupaţi în producţia de bază cu condiţii de muncă periculoase pentru viaţă;

304

amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală de antrepriză;
consumuri pentru plata serviciilor prestate de mijloacele de informare în masă, ce ţin de publicarea rapoartelor financiare, precum şi a anunţurilor privind propunerea publică a hîrtiilor de valoare şi organizarea adunărilor generale ale acţionarilor S.A.;
consumuri pentru proiectarea şi asistenţa tehnică care nu se referă nemijlocit la un anumit contract de antrepriză;
consumuri aferente lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de proiectare-experimentare, care nu se referă nemijlocit la un anumit contract de antrepriză;

3.6. consumuri privind procurarea licenţelor (brevetelor) pentru
desfăşurarea unor activităţi corespunzătoare pe un termen ce nu depăşeşte un
an; ‘

3.7. alte consumuri generale aferente contractului de antrepriză..

La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile generale aferente contractului de antrepriză efective acumulate se repartizează în două etape:

în prima etapă consumurile generale aferente contractului de antrepriză efective se repartizează între costul lucrărilor executate conform/contractelor şi cheltuielile perioadei. în acest scop se compară mărimea totală a consumurilor generale efective cu suma care urmează a fi recuperată de beneficiari în bază cumulativă (cu total cumulativ) de la începutul perioadei de gestiune. Consumurile generale aferente contractului de antrepriză în limitele sumelor recuperabile de către beneficiari se includ în costul contractelor în fiecare perioadă de gestiune, iar sumele care depăşesc acest plafon se trec la cheltuielile perioadei;
în etapa a doua suma consumurilor generale, care urmează a fi inclusă în costul lucrărilor de antrepriză, se repartizează în fiecare perioadă de gestiune între contracte concrete distincte. în acest caz, dacă antreprenorul execută lucrări de construcţie prevăzute de numai un contract, consumurile generale se includ direct în costul acestui contract în sumă totală fără repartizare. în cazul în care antteprenonil concomitent execută lucrări de construcţii prevăzute de mai multe contracte, consumurile generale se repartizează pe contracte distincte în limitele sumelor recuperabile de către beneficiari.

Alte consumuri aferente contractului de antrepriză recuperate de clienţi conform clauzelor contractului sînt Consumuri neincluse în articolele prezentate mai sus, recuperate de beneficiar peste valoarea lucrărilor prevăzută de contract. Acestea cuprind:

a) consumurile privind transportarea lucrătorilor spre şi de la serviciu pe
rutele care nu sînt deservite de transportul de pasageri de uz public;

b) consumurile aferente lucrărilor cu caracter mobil şi de deplasare;

c) consumurile suplimentare aferente executării lucrărilor prin metoda de
schimb, inclusiv transportarea lucrătorilor de la sediul organizaţiei sau locul
fixat pînă la serviciu şi înapoi şi de la locul de domiciliu în localitatea în care.

se aplică metoda de schimb pînă la lucru şi înapoi, precum şi consumurile aferente exploatării şi întreţinerii localităţii unde se lucrează pe schimburi şi alte consumuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

consumurile privind organizarea acţiunilor speciale privind asigurarea condiţiilor normale de muncă;
consumurile privind plata recompensei anuale unice pentru vechime în muncă (inclusiv contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială de stat) sau sumele rezervelor create în aceste scopuri;
consumurile privind delegarea lucrătorilor pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj şi speciale, în conformitate cu normele stabilite de legislaţie;
alte consumuri recuperate de beneficiari în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare, precum şi clauzele contractelor.

28. Consumurile aferente contractului cuprind consumurile privind contractul în cauză pentru perioada de la data încheierii contractului pînă la data finalizării acestuia. Consumurile ce ţin de încheierea contractului de antrepriză se includ în costul acestuia în cazul în care:

a) acestea au fost efectuate în cursul anului de gestiune în care a fost încheiat
contractul;

b) mărimea acestora poate fi determinată cu certitudine.

în cazul în care consumurile aferente încheierii contractului apar în cursul unui an de gestiune, iar contractul se încheie în cursul altui an de gestiune, acestea se constată ca cheltuieli ale anului de gestiune în care au apărat şi nu se includ în componenţa consumurilor aferente contractului de antrepriză.

305

Cheltuieli aferente contractului de antrepriză

Cheltuielile de antrepriză reprezintă suma consumurilor aferente contractului în ansamblu sau pe stadii distincte ale acestuia, predate de antreprenor şi recepţionate de beneficiar. Acestea se determină la finele fiecărei perioade de gestiune şi se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar.

La executarea contractelor, de rind cu cheltuielile aferente contractului, apar şi cheltuieli care nu ţin de activitatea de construcţii, precum şi consumuri nerecuperabile de beneficiari. Ele nu se repartizează între contracte distincte, dar se constată drept cheltuieli ale perioadei.

Acestea cuprind:

cheltuieli generale şi administrative recuperarea cărora nu este prevăzută în contract;
cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice şi de proiectare -experimentare, recuperarea cărora nu este stabilită în contract;
uzura mijloacelor fixe care staţionează şi nu se utilizează la executarea lucrărilor prevăzute de contractul în cauză;

306

impozite şi taxe, conform legislaţiei în vigoare, precum şi taxe pe valoarea adăugată şi accize nerecuperabile, cu excepţia impozitului pe venit;
cheltuieli de judecată;
adaosuri stabilite de legislaţie în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă;
cheltuieli comerciale privind reclama (inclusiv participarea la expoziţii, tîrguri); valoarea mostrelor de materiale şi articole predate, în conformitate cu contractele, acordurile şi alte acte, nemijlocit cumpărătorilor sau organizaţiilor de intermediere cu titlu gratuit şi nerecuperabile; alte cheltuieli similare;

h) cheltuieli pentru recuperarea daunelor cauzate lucrătorilor întreprinderii
în urma traumării în producţie; cheltuieli pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor
rezultate din pierderea capacităţii de muncă din cauza traumelor de producţie;
indemnizaţii unice familiilor în cazul decesului lucrătorului în urma accidentului
în producţie; alte cheltuieli similare compensate de organele asistenţei sociale
prin acţiunea în regres;

i) plăţile lucrătorilor puşi în disponibilitate de la întreprinderi şi organizaţii
în legătură cu reorganizarea acestora, reducerea numărului de lucrători şi a
statelor;

j) pierderi ocazionate de staţionări nemotivate; k) amenzi, penalităţi, despăgubiri;

1) cheltuieli pentru reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor, precum şi cheltuieli pentru întreţinerea comisiei de lichidare desemnate, dacă în aceste scopuri nu sînt prevăzute alte surse de finanţare;

m) pierderi ocazionate de lipsurile de valori materiale în producţie şi la depozite (inclusiv la depozite de pe lîngă obiecte);

n) alte cheltuieli care nu sînt legate de activitatea de antrepriză şi/sau cheltuielile nerecuperabile de beneficiari.

Constatarea veniturilor şi cheltuielilor aferente contractului de antrepriză

Veniturile şi cheltuielile de antrepriză se constată în baza metodei
specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care au apărut, indiferent de
momentul încasării efective sau plăţii mijloacelor băneşti sau a altei forme de
compensare. ‘

Lucrările de construcţii (antrepriză) se execută în conformitate cu clauzele stipulate în contract în decursul unei sau mai multor perioade de gestiune. Dacă termenul executării lucrărilor de construcţii nu depăşeşte durata ‘ unei perioade de gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată la finalizarea contractului. în cazul în care lucrările de construcţii prevăzute de unui şi acelaşi contract se execută în curs de mai mult de o perioadă de gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată pe stadii distincte ale contractului în baza metodei procentajului de executare a lucrărilor,

adică în acele perioade de gestiune în care se execută nemijlocit lucrările. în acest caz trebuie să fie respectate următoarele condiţii:

a) momentul de finalizare a contractului sau a unui stadiu distinct poate fi
stabilit cu certitudine la data întocmirii rapoartelor financiare;

b) rezultatul contractului poate fi determinat cu certitudine.

Rezultatul contactului cu valoare fixă poate fi determinat cu certitudine în cazul în care:

poate fi calculată cu certitudine suma totală a venitului de antrepriză;
există o certitudine întemeiată că avantajele economice, legate de contract, vor fi obţinute de antreprenor;
consumurile pentru finalizarea lucrărilor şi procentajul de executare a contractului de antrepriză la data întocmirii rapoartelor financiare pot fi determinate cu certitudine;
consumurile aferente contractului de antrepriză suportate efectiv pot fi determinate clar, estimate cu certitudine şi comparate cu normele de deviz.

Rezultatul contractului în regie poate fi determinat cu certitudine în cazul în care:

există o certitudine întemeiată că avantajele economice aferente contractului de antrepriză vor fi obţinute de antreprenor;
pot fi determinate exact veniturile şi cheltuielile de antrepriză, indiferent de faptul dacă acestea se recuperează sau nu de către client.

Rezultatul contractului mixt poate fi determinat cu certitudine în cazul respectării prevederilor paragrafelor 34 şi 35.

Venitul aferent contractului pe stadiile de executare a contractului se constată Ia finele fiecărei perioade de gestiune şi se determină în baza uneia din următoarele metode:

corelaţiei procentuale a consumurilor efective suportate la o anumită dată raportată faţă de suma totală de deviz a consumurilor prevăzută de contract;
volumului lucrărilor executate efectiv, confirmat de clienţi;
gradului de finalizare a volumului fizic efectiv de lucrări prevăzut de contract.

Veniturile nu se constată în baza plăţilor şi avansurilor intermediare primite de la beneficiari în procesul efectuării lucrărilor de antrepriză.

In cazul în care stadiul de îndeplinire a contractului se determină conform consumurilor aferente contractului de antrepriză suportate la o anumită dată raportată, în suma consumurilor efective de antrepriză se includ numai acelea care reflectă volumul lucrărilor executate efectiv. în componenţa consumurilor efective nu se includ consumurile aferente activităţii viitoare: valoarea materialelor aflate pe şantierul de constracţii sau plasate separat şi destinate utilizării ulterioare, dar care n-au fost încă instalate, utilizate sau aplicate la executarea lucrărilor prevăzute de contract, numai dacă materialele n-au fost

307

fabricate special pentru construcţii; plăţile subantreprenorilor, efectuate pînă la executarea lucrărilor de subantrepriză etc.

Cheltuielile aferente contractului se constată în suma consumurilor de antrepriză corespunzătoare volumului lucrărilor executate, predate antreprenorilor şi constatate de clienţi, iar partea, rămasă a consumurilor de antrepriză se reflectă ca activ în componenţa producţiei în curs de execuţie aferente contractului de antrepriză.

Antreprenorul evaluează cu certitudine venitul de antrepriză după încheierea contractului, care stabileşte drepturile şi obligaţiile cu putere juridică ale părţilor privind construcţia obiectului; valoarea negociată a contractului; metodele şi condiţiile de decontare. în aceste scopuri antreprenorul trebuie să dispună de sisteme eficiente de planificare şi de gestiune financiară internă. Pe măsura executărif lucrărilor prevăzute, de contract antreprenorul revizuie şi, în caz de necesitate, corectează mărimea iniţială a veniturilor şi cheltuielilor aferente contractului de antrepriză. ‘

. in cazul în care apar unele îndoieli referitor la primirea, sumelor, incluse anterior în venitul de antrepriză, aceste sume se constată ca cheltuieli, dar nu se raportează la diminuarea sumei venitului constatatăanterior şi reflectată în rapoartele financiare.

Dacă rezultatul executării contractului de construcţie nu poate fi determinat cu certitudine, venitul se constată numai în mărimea cheltuielilor efectuate în cazul în care există o certitudine întemeiată că acestea vor fi recuperate de beneficiar.

Dacă rezultatul executării contractului nu poate fi determinat cu certitudine şi antreprenorul nu este sigur că consumurile suportate vor fi recuperate, venitul aferent contractului nu se constată, iar consumurile suportate se reflectă ca activ în componenţa lucrărilor în curs de execuţie pipă la efectuarea tuturor procedurilor necesare, prevăzute de legislaţia în vigoare.

în cazul în care obiectul în curs de execuţie trece în proprietatea antreprenorului de comun acord cu beneficiarul sau conform deciziei judecăţii, antreprenorul poate să-1 vîndă, să-1 schimbe sau să-1 transmită altor persoane. Astfel de. operaţiuni sînt considerate ca vînzări de mărfuri, iar veniturile şi cheltuielile se măsoară şi se constată în conformitate cu S.N.C. 18 “Venitul” şi S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. Dacă antreprenorul a folosit toate posibilităţile de recuperare a consumurilor suportate, aceste consumuri se constată drept cheltuieli ale perioadei.

Dacă circumstanţele neprevăzute, existente anterior, care împiedicau evaluarea certă a rezultatelor contractului au dispărut, veniturile şi cheltuielile aferente contractului se constată în conformitate cu paragraful 33 al prezentului standard.

308